GARA NICOLINA


XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

XXX

Halta Botarlau de pe Faurei - Tecuci (25.06.2010)

Bunicii mei erau din Ciorasti, asa ca am parcurs foarte mult segmentul Faurei-Ciorasti. Linia asta s-a stricat ingrozitor...in primul rand ca inainte de 1997 mai toate statiile erau minim HM.
Singurele halte de calatori cu adevarat halte (opriri in linie directa, fara macaz) erau Udresti (care pare a fi o adaugire ulterioara fata de constructia initiala a liniei), si Botarlau. Pana si Rotunda era Hm prin anii 80.
Apoi, in 1997, au scos macazele abatute cam la 80% din statii, le-au retrogradat de la Hm la hc/h, iar statiile "pline" la HM, ramanand neatinse doar Ciorasti (crucea/jumatatea liniei, practic) si Suraia. Au ramas o gramada de vagoane de marfa taiate de restul lumii, pe liniile 1...nici acum nu stiu daca le-au luat de acolo.
Aproape concomitent au renuntat la racordul Nisipuri-Faurei (aka bucla), cu intrarea in Faurei dinspre Buzau inspre Constanta - de fapt, asa a fost construita linia initial. Racordul de iesire Faurei-Nisipurile ce se desprinde de linia de Galati e o adaugire ulterioara, de prin anii 70, insa se pare ca a fost mai viabil (scurteaza cu vreo 1 km drumul).
Tot prin acea perioada vitezele de circulatie au inceput sa scada progresiv, de la 100 km/h (si un timp de parcurs Faurei-Tecuci de 1h10'-1h18' - A666/865) ajungandu-se acum la 2 ore si o viteza de vreo 50 km/h.
Segmentul Faurei-Ciorasti nu este unul foarte complex dpdv al constructiei. Are insa cateva puncte de interes: intre Nisipurile si Jirlau, pod peste Buzau; intre Jirlau si Udresti trenul taie practic un lac destul de mare in doua, trece prin mijlocul lui pe terasament inaltat; intre Ghergheasa si Balta Alba se trece brusc de la linie pe terasament inalt stanga-dreapta (aproape 5 m de sol) in linie cu terasament infundat (maluri de pamand stanga dreapta inalte de 2 m, trenul mergand practic ca intr-un canal de irigatii).
Intre Ciorasti si Tataranu pod peste Ramnic, iar pe langa Suraia pod peste Siret.
Linie cu semnale luminoase normale (nu din cele clasice, cu bete orizontale) + macaze automate, n-am vazut un singur macaz manual nici pe liniile de manevra.
Constructie foarte uniforma a garilor - atata a cladirilor in sine, cat si a modalitatii de pozitionare a liniilor. Pentru Hm (ex. Ghergheasa, Spataru) 2 linii (linia 2 fiind directa, linia 1 abatuta). Pentru statiile mari (Jirlau, Ciorasti, Balta Alba): 3 linii principale in fata garii, in care intotdeauna 2 e directa, +o grupa tehnica de 3 linii ce incepe imediat cum se termina cladirea garii, ramificandu-se direct din linia 1.

Interesant ce spui ATM. Ghergheasa si Spataru nu mai sunt Hm.. Au retrogradat la hc.
Au ramas doar 6 halte de miscare: Jirlau, Balta Alba, Tataranu, Bordeasca Noua, Suraia si Condrea.

Si Drogu, si Nisipuri erau HM...acuma sunt doar h pe cale de desfiintare.

Magistrala 600 în MT 1995/1996:




Interesant faptul că erau destule legături București - Iași, dar și faptul că aveau grupe de Bârlad care se detașau... la Mărășești și nu la Bârlad. Țin minte că pe vremea aceea plecam din Ploiești spre Pitești cu R 622 care avea numerotarea începând cu vagonul... 4(primele două vagoane - 4 și 5 erau grupa de Bârlad, restul de zece vagoane reprezentând grupa de Iași).

distanta statia viteza maxima admisa



0 Ungheni 40
1 Punct Control KPP 1 40
2 Ungheni Prut Hm 40
8 Cristești Jijia Frontieră 40
12 Holboca Hm 80
17 Remiza T Socola h 80
19 Socola 80
22 Nicolina 50
24 Iași 65

Jono, voi reveni cu imagini din livrete pentru completari.

-Faurei- Nisipurile (fosta HM)- Balta Alba- Tecuci= linie simpla, echipata cu BLA
-Tecuci- Tecuci Nord hc.- Tecuci Ram. Frunzeasca= linie simpla electrificata
-Tecuci Ram. Frunzeasca- Tutova- Barlad= linie simpla, echipata cu BLA
-Barlad- Zorleni= linie dubla, echipata cu BLA
-Zorleni- Crasna= linie simpla, se circula la cale libera.
Precizari: Banca= macaze mecanice, semnale PR luminoase, semnale de intrare si iesire mecanice. Are liniile directe in bloc.
Dodesti= hc.
Rosiesti= hc. Inainte era gara, cu macaze, semnale si bariere mecanice. Totusi liniile directe erau conectate la o mica luminoschema.
Crasna= CED
-Crasna- Munteni= linie dubla. Statiile Crasna si Munteni sunt echipate cu instalatii CED.
-Munteni- Vaslui= linie simpla. In paralel merge si o linie industriala, dar care nu mai este folosita.
Precizari: statiile Munteni si Vaslui sunt echipate cu instalatii CED. Intre statiile Vaslui si Munteni nu exista semnale PR.
-Vaslui- Buhaiesti= linie simpla. Se circula la cale libera.
Precizari: Vaslui= CED
Balteni=CED
Brahasoaia= hc.
Barzesti= hc. Inainte era HM, cu semnalizare mecanica.
Buhaiesti=CED
-Buhaiesti- Rebricea HM= linie dubla, echipata cu BLA
-Rebricea HM- Grajduri= linie simpla, echipata cu BLA.
-Grajduri- Barnova- Ciurea- Nicolina= linie dubla, echipata cu BLA.
-Nicolina- Iasi= linie dubla si electrificata. Intre statiile Nicolina si Iasi nu exista semnale PR.
-Nicolina- Socola= linie dubla si electrificata.
-Socola- Ungheni Prut HM/Punct control KPP/Ungheni= linie incalecata cu 4 sine.
Precizari: Nicolina=CED
Socola= CED
Holboca= macaze mecanice, semnale luminoase, bariera automata.
Cristesti-Jijia= CED
Ungheni Prut HM= macaze mecanice ?, semnale luminoase.
Punct Control KPP= h.
Ungheni= CED, cu instalatii a CFM.

Statii cu doua grupe: Faurei, Tecuci, Barlad, Vaslui (grupa de triere a fost complet desfiintata!)
Tip sina: 60-65 kg/ml
Sina sudata, traverse de beton.
Viteze maxime admise, conform livret mers din 1984:
Iasi- Nicolina= 65 km/h
Nicolina- Picioru Lupului HM= 100 KM/h. (O intrebare: ce deservea aceea linie industriala care se racorda la fosta HM Picioru Lupului?)
Picioru Lupului HM- Barnova= 95 km/h
Barnova- Grajduri= 90 km/h
Grajduri- Tecuci Ram. Frunzeasca= 100 km/h
Tecuci Ram. Frunzeasca- Tecuci Ram. Cozmesti= 60 km/h
Tecuci Ram. Frunzeasca- Tecuci= 80 km/h
Tecuci- Suraia= 100 km/h
Suraia- Bordeasca Noua= 80 km/h
Bordeasca Noua- Faurei= 100 km/h.

Nicolina- Socola= 50 km/h
Socola- Ungheni= 80 km/h.

Linii industriale sunt la:
-Faurei
-Tecuci (Fabrica de conserve)
-Barlad (IRB, FEPA)
-Vaslui (platforma Rediu: Mecanica, CFS, Hidrom, IAMC, PECO; in spatele fabricilor exista si un mini-triaj; platforma MOVAS)
-Ciurea (pentru CUG)
-Nicolina (Intreprinderea mecanica Nicolina)
-Socola (platforma industriala: Tehnotom, Tepro, Panificatie, Fabrica de Ulei, Fabrica Coca-Cola, Fabrica de caramizi, TEROM,Moldoplast, Mobila, CET-Holboca, CET-Iasi)
-Iasi (Fabrica de Tigarete, Peco)