Forumul pasionatilor de trenuri din România
Bine ați venit pe Forumul pasionaților de trenuri din Romania.
Sper ca ceea ce veți gasi sa va fie de folos!

Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiti | 
 

 Caile ferate forestiere

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8  Urmatorul
AutorMesaj
nenuandrei
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 1563
Varsta : 25
Localizare : Bucuresti Nord
Reputatie : 3510
Data de inscriere : 16/09/2011

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Sam 07 Ian 2012, 12:38

Păcat de această linie că dacă s-ar fii vrut această cale ferată îngustă ar fii fost un bun potential turistic și ar fii putut aduce niște bani
Sus In jos
http://www.youtube.com/user/nenuandrei1
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Sam 14 Ian 2012, 12:49

Amiralul a scris:
Cu trenuleŃul forestier Reșita – Secu - Anina
Cei mai în vârstă își amintesc desigur de calea ferată îngustă care mergea de la Reșita la Secu și de
aici la Anina. Pe lângă destinatia sa, cu precădere forestieră, această „mocănită” (pe aici nu i s-a spus însă
niciodată astfel) servea și pentru excursii cu „grupuri organizate”. Plecarea trenurilor turistice se făcea din
dreptul podului de la Hala Nouă. Trenul urca apoi pe malul nordic al Bârzavei, mai pe stradă, mai prin
fabrică, trecând pe malul celălalt abia la ieșirea din oraș. La Ștrandul Turistic și mai sus, linia ferată se
strecura între șosea și dealul împădurit. Aproape de locul în care se înaltă azi barajul lacului Secu, se
traversa „podul Secul”. Era un loc de referintă, în care salariatiii UDR, duși cu acest trenulet, organizau
mari chiolhanuri colective. Notez aici că pe vremea copilăriei mele, toti cei pe care i-am auzit pronuntau
„Secul” și nu „Secu”, nume inventat, cred, de cartografi hipercorecti, dar pe care, din respect pentru
standarde, îl folosesc și eu aici.
Trenul intra de aici pe valea Secu, urcând până la așezarea cu același nume. Aparent, calea ferată se
oprea în acest punct, în partea de jos a unui imens tobogan. Dacă urcai însă coasta de deal, în partea de
sus a toboganului întâlneai o altă cale ferată, similară, care ajungea până la Anina. Întrucât transportul de
bușteni se făcea doar spre Reșita, nu și invers, această solutie a fost considerată probabil multumitoare.
Linia ferată, după ce pleca din Secu, se intersecta cu șoseaua Reșita-Văliug mai sus de satul
Cuptoare, apoi intra în pădure, șerpuind pe văi pentru a atinge cât mai multe puncte de exploatare a
lemnului. La Comarnic trecea prin fata intrării în peșteră, apoi, peste doi kilometri, după un tunel destul
de lung, se angaja pe cheile Carașului. După alti doi kilometri, în locul numit de localnicii crașoveni
Mediureka (între râuri), se află confluenta a două cursuri de apă, egal de lungi și egal de abundente:
Carașul și Buhuiul. În timp ce – spre izvoare – Carașul se afundă în păduri tot mai sălbatice, Buhuiul duce
spre orașul Anina. Și calea ferată se bifurca în consecinŃă, o ramură luând-o în sus pe valea Carașului,
până mai sus de cantonul Jervani, alta, mai importantă, traversa Carașul pe un pod înalt, angajându-se
apoi pe valea Buhuiului, unde, după vreo șase-șapte kilometri, parcurși în fundul văii calcaroase, uneori
sub pereti imenși ori lângă guri de peșteră, ajungea la lacul de baraj Mărghitaș, un punct de agrement
animat și bine amenajat în vremea aceea. De aici, peste alti câŃiva kilometri, intra în Anina.
Dacă tin bine minte, am făcut două excursii mai importante pe această cale. Una a fost, la nouă ani,
de la Reșita până la peștera Comarnic, pe care am vizitat-o atunci partial. O altă excursie, mai lungă, o
făcusem cu părintii, un pic mai înainte, într-un grup de angajati UDR, până la lacul Mărghitaș. Trenul nu
avea vagoane de călători, transportul făcându-se pe platforme deschise, destinate buștenilor. Fumul scos
de locomotiva cu aburi intra între ingredientele expeditiei. Nicăieri, între Secu și Anina, nu existau halte
sau gări (de altfel nici așezări omenești), opririle, ca și durata lor, fiind dictate de reguli știute doar de
mecanici și șefii lor. Pentru mine însă această deplasare lină, pe sub cerul liber sau atingând coroanele
copacilor, aproape de peretii calcaroși ori deasupra apelor spumegânde, a fost atunci aidoma miracolului
călătoriei cu un covor fermecat.
La începutul anilor cincizeci, linia ferată Reșita-Secu-Anina a fost demontată, spunându-se că era mai
rentabilă exploatarea pădurilor cu camioane. Peste ani, am mai regăsit, în câteva locuri, urmele
terasamentului fostei căi ferate, devenit acum o simplă potecă – de pildă între peștera Comarnic și peștera
Popovăt, trecând prin tunel, iar de aici până la podul de la Mediureka. Spre amuzamentul meu, această
cale ferată am văzut-o mentionată totuși într-un atlas rusesc, apărut cu vreo zece ani mai târziu, iar mai
recent și într-un atlas german, atlase care omiteau în schimb multe linii ale CFR-ului. Nu cumva altii au
simtit intuitiv că această cale era totuși importantă?

sursa:

http://www.banaterra.eu/romana/farcas-dan-d-hoinarind-prin-resita-pierduta


Cred ca ceva din aceasta CFF s-a pastrat mult mai tarziu. In 1983sau 1984 cand am facut o tura cu bicicleta de la Resita la Secu
si de aici pe vechiul drum spre Valiug, am trecut pe langa tabara scolara Raul Alb, unde am facut fotografia de mai jos.
Pe acel drum am mers pana la Valiug de unde m-am intors pe soseaua asfaltata.

Sus In jos
Amiralul



Numarul mesajelor : 720
Reputatie : 3496
Data de inscriere : 12/06/2009

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Sam 14 Ian 2012, 17:49

Multumesc pentru poza!Ce mai lopatam carbuni in locomotiva asta ca sa am voie sa trag fluierul ...
Dar nu este din acea cale ferata,era 1 km prin tabara si in fiecare saptamina plimba copiii,prima data
m-am plimbat in 72.Pe atunci cazarea era in vagoane de linie ingusta puse pe sub pomi si in citeva autobuze,
cabanele s-au construit mai tirziu.
O idee buna sa ai tabara cu tren,acum trenul nu mai este acolo,a venit democratia ... Crying or Very sad
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Caile ferate forestiere   Sam 14 Ian 2012, 19:49

Sunt multumit ca am reusit sa fac o bucurie.
Tot in acea perioada cand mergeam cu Prietenii Muntilor pe Semenic, uneori coboram pe sub teleferic si in apropiere
de intersectia intre drumul ce vine de pe Semenic si cel care duce la Crivaia mergeam o portiune de drum pe un vechi
terasament de CFF si apoi ieseam din padure in acea intersectie pentru a astepta autobuzul.
Sus In jos
Amiralul



Numarul mesajelor : 720
Reputatie : 3496
Data de inscriere : 12/06/2009

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Sam 14 Ian 2012, 20:43

Pe acolo nu a fost cale ferata forestiera,dar s-ar putea sa fi fost o linie de vagoneti cind STEG a construit tunelele de la apeductele din zona.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2031
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4671
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Sam 25 Feb 2012, 14:32

Folosindu-ma de mai multe "izvoare istorice" (sa nu le mai spun "surse" pentru ca deja a inceput sa sune rau..) am reconstituit pentru posteritate traseul cailor ferate inguste ce au functionat de-a lungul timpului in zona dintre Tg. Jiu si Turnu Severin. Fiind o cale ferata forestiera, in timp s-au tot adaugat si desfiintat segmente din ea astfel incit nu a fost nici un moment in care toate segmentele prezentate de mine sa fi existat simultan sau sa se fi circulat de la un capat la altul pe ele. Iata:





Citez de aici: http://tomoniu.sapte.ro/tismanagorj/cff/index.htm


" Calea ferată forestieră (CFF) Turnu Severin-Cloșani se înființa încă din anul 1938, funcționa pe tronsonul Păltinei-Tismana-Apa Neagră-Cloșani-Turnu Severin și aparținea de societatea Cloșani. Lungimea ei avea 126 km.

Tronsoanele cu care societatea pornea în exploatare forestieră, erau:

- Apa Neagră – Turnu-Severin, în lungime de 75 km;

- Apa Neagră – Cloșani – Valea Mare, în lungime de 25 km;

- Apa Neagră – Tismana, în lungime de 11 km;

- Tismana – Păltinei, în lungime de 15 km

Obiectivul principal al întreprinderii îl constituia transportul materialului lemnos din bazinele râurilor Motru și Tismana, pe calea ferată. Mai târziu, exploatarea forestieră se va extinde și în bazinele râurilor Bistrița și Șușița-Suseni.

Materialul lemnos din bazinele de exploatare forestieră era, la început, transportat aproape în întregime către destinația Turnu-Severin.

În anul 1957, se construiește calea ferată forestieră Tismana - Târgu-Jiu, în lungime de 43 km, noua destinație a masei lemnoase fiind Combinatul de Industrializare a Lemnului din Târgu-Jiu. După doi ani, în 1959, vechea cale ferată forestieră Apa Neagră – Turnu-Severin, în lungime de 75 km, se demolează.

Oportunitatea de a transporta masa lemnoasă la Târgu-Jiu, mult mai aproape decât Turnu-Severin, impulsionează construcția unor tronsoane noi:

- Triunghi Cioclovina – Tismănița, 3 km, construită în 1959;

- Motru Sec – Capra, 10 km, construită în 1958;

- Boroșteni - Bistrița, 25 km, construită în 1960;

- Șușița – Suseni - Cioclovina, 25 km, construită în 1960"

.......................................................

"Declinul căii ferate forestiere începe pe măsură ce industria grea lansează în economie camioanele grele de transport iar lucrările în bazinul carbonifer Motru iau avânt.

Începute în anii 1973-1974, lucrările la Sistemul Hidroenergetic Cerna – Motru - Tismana, aduc și ele un aport negativ asupra dezvoltării căii ferate forestiere. Forța de muncă migrează spre salarii, mai bine plătite la Motru sau la noul șantier Trustul de Construcții Hidrotehnice.

Mai mult, din cauza lucrărilor șantierului, sunt dezafectate mai întâi tronsoanele Păltinei – Tismana și Boroșteni – Bistrița, apoi celelalte. Pe vechile căi ferate se amenajează, drumuri auto pe măsură ce TCH Cerna – Motru – Tismana înaintează cu galeriile și lucrul la centrala de la Cioclovina. UFET (Unitatea Forestieră de Exploatare și Transport) prelungește noile căi de acces spre propriile puncte de exploatare a masei lemnoase. Transportul ieftin care se efectua cu locomotivele cu abur, consumatoare doar de lemne de foc, cărbuni și apă, este înlocuit cu transportul costisitor pe bază de carburanți derivați din petrol care se scumpește pe zi ce trece.

În anii 1984-1985, calea ferată forestieră Tismana – Târgu-Jiu se demolează. În fine, se desființează și tronsonul CFF, Suseni – Cioclovina, deși el nu fusese afectat de construcțiile hidrotehnice. Treptat, întreprinderea nu mai are nici forța și nici vechiul suport logistic, pentru a continua eficient transportul cu locomotivele cu abur.

După 1990, CFF Tismana are soarta nenumăratelor întreprinderi românești, ajunse falimentare din cauza proastei gestionări a guvernelor postrevoluționare."
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: CFF pe Drumul Dacilor   Mier 07 Mar 2012, 18:03

Cai ferate forestiere au existat in foarte multe zone ale muntilor nostri. Despre o parte dintre ele aproape ca s-a uitat.Cautand date pentru documentare ,am descoperit cateva informatii interesante dupa parerea mea despre o CFF care pornea de la Orastie si se oprea in apropierea sanctuarului dacic de la Sarmizegetusa.
Sa urmarim povestea acestei CFF povestita de un impatimit al muntilor si apelor repezi.
''…..Trenuletul format in Orastie da semnal suierat de pornire si in zgaltaitul ‘’trukurilor’’ se intinde zgomotos la drum, cand inca zorii nu si-au pus amprenta de siluete pe oamenii instalati la capat de vagonete. Se intinde la drum si primul popas il face la Castau. La Beriu a intrat in prima geana de lumina, iar la Orastioara de Jos a facut primul popas spre a bea apa multa. Obosise de atata pufait si fluierat.
La Costesti -km 22- unde se lucra de zor la dezgroparea cetatii cu acelasi nume m-am urcat in trenusor intr-o dimineata de aprilie, pentru a face o recunoastere obisnuita a bazinului. ………
….. De la paraul Prisaca (dupa cetatea Blidaru), trenusorul se strecoara in lungul vaii, fara evenimente, pana la cantonul Valea Rea, situat la km 26 de la Orastie. …
De aici in sus albia se strange printre stanci, presarandu-si patul cu bolovani pana la Lunca Mare (Tihu), la km 28.5, pentru ca apoi sa se largeasca din nou pana in lunca Aninesului (km 30), presarata cu cateva case si un canton CFF. …….
……Revenind la Gradistea de Munte si urmarind in continuare drumul micului tren de munte, constati ca valea a trecut de partea stanga a liniei in urcus, inainte de a ajunge la un parau cu nume de iarna, paraul Jerosu. Mai este doar un kilometru si jumatate pana la Lunca Gradistei, intinsa pe 200m pana la confluenta cu Valea Alba. Suntem la km 36 al CFF-ului, loc unde astazi sunt instalate baracile muncitorilor de la punctele de prospectare miniera.
De aici, o poteca care urmareste vechiul drum dacic urca pe muchea dintre vai si dupa o ora si jumatate, iese la ruinele cetatii Sarmizegetusa. ………
…… Trenusorul urca pufaind din greu prin ingustimea vaii, trimitand fumul drept in sus spre inaltimi, incercand zadarnic sa il resfire printre brazii tineri. Padurea batrana s-a calatorit de mult in josul vaii, dusa de acelasi trenusor cu multi ani in urma, iar pe versanti nu a mai ramas decat verdele tanar al ierbii si al plantatiilor feciorelnice.
Ajuns la Valea lui Brad la km 38 versantii se strang si mai mult stand parca sa cada in unde.Palcuri de padure batrana dau frumusete peisajului,cand trenusorul trece pe un podet din nou pe cealalta parte a vaii (dreapta in urcus). A ramas doar cu doua vagonete pe care le trage cu greu pana unde cele doua vai principale, a Timpului si a Godeanului, isi dau mana la km 40.
Valea Godeanului soseste mai linistita la intalnirea cu Timpul si pe ea urca trenusorul pana la statia Cetate, situata la km 41 si 200m mai sus poteca apuca spre fosta cetate de scaun a regilor daci.
Paul Decei – Pe plaiuri si vai carpatine – Editura Albatros ,
Bucuresti 1983.''
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Vin 09 Mar 2012, 17:39

Iata si harta acestei CFF

Sus In jos
bogdan srl



Numarul mesajelor : 620
Varsta : 28
Localizare : Brasov
Reputatie : 3289
Data de inscriere : 16/11/2009

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Vin 09 Mar 2012, 22:44

Mai multe informatii ar trebui sa existe in arhivele IFET-urilor, dar din pacate acestea nu mai exista Embarassed .
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Lun 19 Mar 2012, 18:07

Si inca o fotografie pentru - Amiralul- cu trenuletul din tabara

Sus In jos
Amiralul



Numarul mesajelor : 720
Reputatie : 3496
Data de inscriere : 12/06/2009

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Mar 20 Mar 2012, 00:53

Very Happy Multumesc!
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Vin 23 Mar 2012, 15:19

In paginile almanahului turistic 1984 am gasit urmatorul articol scris de Dan Pasere:
šSpre creasta Vrancei
...A doua varianta de acces spre creasta, respectiv spre varful Lacauti, un traseu mai ocolit, dar deosebit de frumos, urmeaza valea Bisca Mica, din Comandau luam trenuletul forestier care urca gafaind panta Holomului si ne duce in Poiana Benedec; cu putin noroc, daca ajungem in primele ore ale diminetii <<prindem>> legatura cu al doilea trenulet cu platforme ce urca pe valea Bisca Mica pana la exploatarea Manisca. Cu trenul sau pe jos din traversa in traversa, drumul spre Bisca Mica este o minunatie.....š

Si iata si harta CFF din muntii Vrancei

Sus In jos
Luna



Numarul mesajelor : 1467
Reputatie : 3574
Data de inscriere : 18/03/2011

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Sam 24 Mar 2012, 01:24

WOW, portiuni din traseele foste feroviare le-am facut acum cateva luni. Desii in mare parte nu a mai ramas mai nimic din vreo urma de tren, totusi tunelul de pe Tisita inca exista, la fel si ceva poduri, ulterior dupa desfintarea caii ferate fiind folosite o vreme drept poduri rutiere. Din ce am vorbit cu cei de la parc accea cale ferata a fost partial stricata de peste 25 de ani.
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 957
Varsta : 60
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 3601
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Vin 18 Mai 2012, 19:30

In 22 octombrie 1989, intr-o tura cu bicicleta, am mai putut fotografia CFF ce deservea fabrica de cherestea de la Manastirea Rasca (SV).
In spate manastirea Rasca.





Pe alte forumuri am aflat ca fabrica de cherestea era legata printr-o CFF de Falticeni
si o ultima locomotiva ar fi existat in curtea fabricii de mobila de acolo.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2031
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4671
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Mar 22 Mai 2012, 00:13

Ia sa va mai arat citeva poze proaspete de la CFF Comandau. Nici o schimbare semnificativa, nimic in rau, nimic in bine.

Linia de la Covasna spre Comandau, cu podul peste Bisca Mare in plan indepartat ( 45°46'2.83"N/ 26°16'51.22"E):



In sens opus, spre Covasna:



Podul de care vorbeam, pozat de pe malul opus (sting) (se exploateaza balast in zona, sper sa nu ajunga ca la Gradistea...):



Pe acest mal se gaseste un macaz: inainte - spre Holom/Benedek, stinga spre Covasna (pe pod) iar in spate spre Comandau:



Traseul fiind de coasta, podetele si santurile colmatate, terasamentul e plin de apa:



Am fost si pe valea Biscai Mici spre exploatarea Manisca de care se vorbeste in mesajul lui Semafor. Din acea portiune de cale ferata nu a mai ramas nimic. Un ochi experimentat si care stie ce sa caute mai poate descoperi totusi citeva resturi de poduri acolo unde traseul fostei cai nu coincidea cu actualul drum:







O parte din sina s-a folosit pentru aceste noi poduri rutiere:



Ajunsi la cantonul Manisca, punct terminus pe harta lui Semafor, surpriza! Un mic monument ridicat de cei care au iubit vechea linie forestiera:



E un "semi-vagonet" pentru transportul bustenilor.

Se pare ca pina prin anii '50 linia continua aproximativ 1,5km spre nord unde se afla un funicular, legatura cu exploatarile de pe Valea Zabalei. Am urcat pe acolo dar a fost imposibil sa gasesc vreo urma. Pe Google Earth se vad niste pete albe insiruite insa eu nu am gasit nimic acolo ( 45°47'45.64"N/ 26°23'14.33"E).

PS:Daca intereseaza pe cineva, o sa alcatuiesc o schema a statiei Comandau.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Caile ferate forestiere   Astazi la 13:51

Sus In jos
 

Caile ferate forestiere

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 

 Subiecte similare

-
» Caile ferate din India (Indian Railways)
» רכבת ישראל - Rakevet Israel - Caile Ferate Israeliene
» Caile ferate forestiere
» Caile Ferate din Australia
» Caile ferate din Basarabia
Pagina 3 din 8Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: MAGISTRALELE DIN ROMANIA :: ALTE LINII-