Forumul pasionatilor de trenuri din România
Bine ați venit pe Forumul pasionaților de trenuri din Romania.
Sper ca ceea ce veți gasi sa va fie de folos!

Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiti | 
 

 Despre comunism

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3 ... 5, 6, 7 ... 10, 11, 12  Urmatorul
AutorMesaj
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 22 Aug 2016, 09:44

IAS-urile erau intradevar proprietate de stat, dar nu si CAP-urile (care erau proprietate privata de grup- asociativa).

In privinta infrastructurii lasate de comunisti, trebuie spus ca infrastructura de transport feroviar si naval existenta in Romania in 1989 era una dintre cele mai bine intretinute si extinse din Europa!

Inainte de 1989 se refaceau cca 600 km cale ferata in fiecare an, si existau incomparabil mai putine restrictii si limitari de viteza pe reteaua CFR decat astazi.
Vitezele de deplasare pe multe tronsoane de cai ferate erau net superioare celor de astazi- doar cateva exemple- Buzau- Faurei cu 100 km/h, Dej Calatori- Cluj Napoca cu 120 km/h, Ploiesti Sud- Suceava Nord cap coada cu 120 km/h, Chitila- Golesti cu 100 km/h, Simeria- Hunedoara cu 100 km/h, Medgidia- Babadag cu 100 km/h si Babadag- Tulcea Oras cu 80 km/h, Chiajna- Craiova cu 140 km/h, Ploiesti Sud- Targoviste cu 100 km/h si exemplele ar putea continuua.

Politica de dezvoltare si modernizare intensiva a retelei CFR dupa 1960 a fost una justa si corecta, si a fost una din cele mai importante realizari ale fostului regim.

In plus si liniile secundare erau bine intretinute si intens exploadate. Pai daca inainte de 1989 ar fi avut loc inundatii si alunecari de teren care sa distruga portiuni din linii secundare (precum Vama- Moldovita sau Gura Putnei- HM Nisipitu), cred ca acele linii ar fi fost destul de repede refacute si redate circulatiei feroviare!

In plus sub nici o forma inainte de 1989 nu s-ar fi anulat trenurile de calatori pe liniile secundare! Cretinul de Boc (si sinistra de atunci de la transporturi- Anca Boagiu) ne-a lasat fara tren de calatori la Husi! Ceausescu insa nu ar fi facut nicioadata asa ceva.

Pe timpul lui nea Nicu calea ferata Crasna- Husi era intens utilizata- din statia Husi se incarcau in vagoane produse ale industriei husene- vinuri, conserve de legume, textile, confectii, incaltaminte, produse din lemn, echipamente industriale si de foraj petrolier, cereale.

Si traficul de calatori era destul de intens- atunci se umpleau 3 vagoane (doua seria 20-57, unul seria 19-57) a celor 4 perechi trenuri C/zi, din care doua perechi erau grupe directe Husi- Bucuresti Nord.
In plus exista si vagon de bagaje.

Atunci gara Husi aveea cca 100 de angajati, pe fiecarea tura existând- un impiegat de miscare (Marcel Apostolache, Ailenii Dumitru, nea Mihai, nea Filip, etc), doi acari, un sef de manevra, 6-7 manevranti de vagoane, un magaziner, un casier (Mariana Apostolache, etc), sefi de tren si controlori de bilete, personalul de la districtul intretinere linii, personalul de locomotiva (Carare Ioan, nea Marian, etc), sef remiza, sef statie (Roman Stelica).


In afara de infrastructura feroviara, s-a investit destul de mult si in infrastructura de transport naval. Flota maritima a Romaniei ocupa atunci locul 9 pe plan mondial ca numar de nave, si s-au modernizat si extins masiv toate porturile romanesti la Dunare si Marea neagra.
Portul Constanta Sud-Agigea construita dupa 1960 era unul dintre cele mai mari si moderne porturi ale Europei.
O mare realizare a fost si constructia canalelor navigabile Dunare- Marea Neagra (inaugurat la 26 mai 1984) si Poarta Alba Midia Navodari (inaugurat la 21 noiembrie 1987), canale care au scurtat considerabil calea navigabila de la Marea Nordului la Marea Neagra.
Daca mai traia Ceausescu inca doi ani, Bucurestiul aveea port la Dunare, si urma sa fie amenajat pentru navigatie si raul Prut (cu creearea a doua porturi in judetul Vaslui- la Albita/Dranceni si la Falciu).


In privinta transportului auto interurban de pasageri, s-au construit numeroase autogari si autobaze, iar introducerea curselor regulate de autobuze interurbane a ITA (deservite cu autobuze moderne de mare capacitate- de exemplul autobuzul romanesc RD-111 ), a scos satul romanesc din izolare.
Inainte de regimul comunist, taranii veneau la oras cu carul tras de boi sau cu caruta! Iar dupa aia veneau la oras cu modernul autobuz RD-111! Este totusi o diferenta.


O alta realizarea a regimului comunist a fost si eradicarea analfabetismului, a unor boli istorice, creearea unei retele de dispensare medicale in fiecare comuna, realizarea de camine culturale in sate si comune (unde se proiectau si filme), constructia magazinelor COOP si SUPERCOOP, a unitatilor de prestari-servicii a cooperatiei mestesugaresti, etc!


Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 22 Aug 2016, 10:47

Si ca sa vedeti ce a insemnat regimul comunist pentru judetul Vaslui, va prezint o evolutie (asa cum a fost, cu bune si rele) a acestui judet dupa anul 1968.

In februarie 1968, in contextul reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, si a reinfiintarii traditionalelor judete, se infiinteaza si actualul judet Vaslui (care inainte de 1967 a facut parte din regiunea Iasi, pana in 1956 existând si Regiunea Bârlad).

Resedinta nou-formatului judet a fost stabilita in- pe atunci- orasul Vaslui. Asta desi la aceea ora orasul Vaslui era doar un mic targ, populat in mare parte de tigani si evrei, cu constructii mici, insalubre!

In plus, ca si activitate comerciala si economica, dar si ca traditii culturale si istorice, orasele Bârlad si Husi erau mult peste orasul Vaslui, iar datorita lipsei cladirilor adecvate pentru sediile noilor institutii judetene in Vaslui, chiar ani la rand dupa 1968 unele din aceste institutii judetene mai aveau inca sediul la Husi (de-abia in 1971 sediul Intreprinderii Judetene a Viei si Vinului este mutat de la Husi la Vaslui).

Stabilirea resedintei nou-formatului judet in orasul Vaslui (care a fost declarat municipiu de-abia in 1979), a avut loc din doua motive

-Virgil Trofin (bun prieten cu Ceausescu de la UTC) era nascut la Lipovat, langa Vaslui
-Orasul Vaslui este situat oarecum in centrul noului judet, spre deosebire de orasele Husi si Bârlad, care sunt situate in extremitatile judetului.

Efectul stabilirii resedintei noului judet la Vaslui a fost reconstructia din temelii a orasului Vaslui (care de la 17.591 locuitori in 1966, ajunge la 80.614 locuitori in 1992), dar, pe de alta parte, marginalizarea Bârladului si a Husului (majoritatea investitiilor fiind concentrate la resedinta de judet).


In privinta agriculturii, dupa 1960 putem spune ca agricultura vasluiana s-a dezvoltat si modernizat. In cifre, in 1989 existau in judetul Vaslui cca 30.000 ha teren arabil irigat (in special in incinta Albita- Falciu si in bazinul raului Bârlad), un numar de 11 unitati tip SMA, cu 111 sectii de mecanizare a agriculturii.
In domeniul zootehniei, existau complexele zootehnice de berbecuti de la Rasesti si Ivanesti, de porcine de la Falciu si Stanilesti, de vaci de lapte de la Murgeni si Negresti, de ingrasare a tineretului taurin de la Costesti si complexele avicole de la Vaslui si Zorleni.
Exista o mare sera la Bârlad, agentul termic fiind asigurat de Intreprinderea de rulmenti.

Existau si unele unitati de tip IAS- cel mai renumit fiind IAS-Husi (cu cca 2000 ha vita de vie, combinat de vinificatie, ferme, blocuri de locuinte proprii, castelul dintre vii- unde se caza si Ceausescu când venea in vizita la Husi), etc.
Era condus de renumitul Ioan Neamtu- om de o pregatire profesionala, pricepere si daruire in munca deosebite, si care aveea o mare trecere si influienta la nivel national. Tata l-a cunoscut personal.


In privinta industriei, existau urmatoarele intreprinderi industriale de subordonare republicana

-In municipiul Vaslui

1. Mecanica Vaslui (cu 5000 de angajati). Astazi ruina.
2. Combinatul de fire sintetice CFS . Astazi ruina.
3. Intreprinderea de materiale izolatoare. Astazi ruina.
4. Intreprinderea de reductoare si ventilatoare. Astazi ruina
5. Intreprinderea de aparate de masura si control IAMC. Mai exista inca.

Toate aceste intreprinderi erau situate pe platforma industriala Rediu.

6. Intreprinderea de prelucrarea lemnului (garniturile de mobila Bogdana si Rococo produse aici erau exportate in tari precum RF Germana, Suedia, URSS, etc). Astazi ruina.
7. Topitoria de canepa. Astazi ruina.
8. Intreprinderea de confectii. Mai exista.
9. Intreprinderea Textila. Mai exista.
10. Intreprinderea viei si vinului (unde se producea renumitul coniac Vasconi). Astazi ruina.
11. Fabrica de ulei. Mai exista.

De asemenea, existau proiecte pentru realizarea in Vaslui si a unei intreprinderi de prelucrare a maselor plastice, de lacuri si vopsele si a unei fabrici de bere.


-In municipiul Bârlad

1. Intreprinderea de rulmenti (cu 9000 de salariati). Mai exista si astazi.
2. Fabrica de elemente pneumatice FEPA, infiintata in 1974. Astazi in moarte clinica.
3. Intreprinderea de materiale abrazive Abrom. Astazi ruina
4. Intreprinderea de vigonie.

Toate aceste intreprinderi erau situate pe platforma industriala din nordul municipiului.

5. Intreprinderea de confectii
6. Fabrica de ulei Mandra
7. Fabrica de prelucrarea tutunului
8. Fabrica de vata pentru constructii


-In orasul Husi

1. Sectia de Utilaj Complex, din subordinea intreprinderii 1 Mai Ploiesti. Aveea cca 2000 de salariati, si sub conducerea maistrului Teodor Loghin exporta utilaj petrolier in China. Atunci un muncitor de la SUC Husi- care lucra in acord global- lua si 4000 lei/luna. Tot aceasta unitate sustinea financiara si echipa de fotbal a orasului (Steaua Mecanica Husi).

2. Intreprinderea de incaltaminte Husana.
3. Intreprinderea de confectii Moldotext
4. Filatura de bumbac
5. Intreprinderea de conserve din legume.

De asemenea, mai exista si Sectia lemn (care exporta piese de mobilier in Olanda), ICIL (Intreprinderea de comercializarea si industrializarea a laptelui), IRIC (Intreprinderea de industrializarea a carnii), doua mori, panificatie, un combinat de vinificatie (apartinand de IAS).


-In orasul Negresti-Vaslui

1. O sectie a intreprinderii de prelucrare a lemnului Vaslui
2. Filatura de bumbac
3. Intreprinderea de utilaje in constructii


-In mediul rural

1. Filatura de bumbac Murgeni
2. Fabrica de zahar Falciu
3. Fabrica de otet Simila (comuna Zorleni).

Dezvoltarea industriei vasluiene dupa 1968 a avut ca efect migrarea unei mari parti din forta de munca de la sat la oras, dezvoltarea oraselor dar si intensificarea transportului de marfa pe caile ferate din judet.


In privinta transporturilor si telecomunicatiilor si acestea se dezvolta.

Transportul feroviar inregistreaza cresteri semnificative, atat ca volum de marfuri si calatori transportati, dar si ca investitii, dotari si modernizari.
S-au facut lucrari de dublare pe liniile Bârlad- Zorleni- Crasna- Munteni, Buhaiesti- HM Rebricea, de echiparea cu BLA a liniilor pe sectoarele Tecuci- Bârlad- Zorleni si Buhaiesti- Nicolina, de centralizare electrodinamica a statiilor.
Trebuia ca pana in 1995 intreaga magistrala 600 (de la Tecuci Ram. Frunzeasca la Iasi) sa fie dublata, electrificata si echipata cu BLA, iar pe intreaga distanta Tecuci- Grajduri VS sa fie de 120 km/h.

Si liniile secundare din judet se dezvolta (liniile 603, 604, 605 si 703). Statiile si HM-urile de pe liniile 603 si 604 erau echipate cu instalatii tip SBW si semnalizare mecanica, circulandu-se la cale libera, iar liniile 605 si 703 erau sectii cu conducere centralizata a circulatiei.

In 1968 este inaugurata noua cladire de calatori a statiei Bârlad, in 1970 actuala cladire de calatori a statiei Falciu, se extinde cladirea de calatori a statiei Vaslui.

Existau 3 agentii de voiaj CFR in judetul Vaslui (Vaslui, Bârlad si Husi).

Pentru deservirea activitatii de exploadare feroviara, existau- Sectia linii L2 Bârlad (cu districte de linii la Zorleni, Crasna, Vaslui, Buhaiesti, Husi si probabil Falciu), Sectia CT Bârlad, Revizia de vagoane calatori Bârlad, Depoul de locomotive Bârlad (cu remiza de locomotive Husi).


Transportul rutier interurban de calatori se dezvolta. In judet existau un numar de 3 autogari (la Vaslui, Bârlad si Husi), cursele interurbane de autobuze (deservite cu autobuze de mare capacitate de tipul RD-111, RDM-109-Montana si DAC-117-UD pentru traseele cu multi navetisti), legând aproape toate satele din judet de orase.

De asemenea, existau si 3 autobaze pentru transportul auto de marfa.


Daca s-ar fi realizat proiectul de amenajare a raului Prut pentru navigatie, judetul Vaslui ar fi beneficiat si de transport naval- cu doua porturi la Albita/Dranceni si la Falciu.

Singurul tip de transport care nu exista in judetul Vaslui era cel aerian.
Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 22 Aug 2016, 11:30

In privinta transportului urban in comun din judet, aceste era organizat de catre IJTL Vaslui, in 3 localitati


-In municipiul Vaslui, unde existau 6 linii de autobuze de oras.

De asemenea, la sfarsitul anilor 80 apare proiectul de realizarea a liniei de troleibuze din Vaslui (va fi inaugurata la 1 mai 1994)

De asemenea, a existat si un proiect de introducere a tramvaiului la Vaslui, utilizând calea ferata industriala spre platforma Rediu (pe care urmau a circula atat tramvaie, cat si trenuri de marfa).
Citez in acest sens declaratia ultimului prim-secretar al judetului Vaslui, Ioan Pavel (1987-1989).

Ioan Pavel, ultimul prim-secretar al judetului, îsi aminteste: “Am fost prim-secretar si la Resita, unde am reusit să montez o linie de tramvai, asa că atunci când am venit la Vaslui am dorit să aduc tramvai si pentru oamenii de aici. Tramvaiul urma să circule în două directii, către Munteni de Jos si Muntenii de Sus, chiar către Solesti, unde urma să preia miile de navetisti către fabricile din Vaslui. Era o idee care ar fi dezvoltat Vasluiul destul de mult, ar fi intrat în rândul oraselor civilizate, să zicem asa, pentru că vedeti că aceste orase au un alt statut. Eu am gândit ca, în prima fază, să dăm drumul la linia către Zona Industrială, iar între lniile de cale ferată care sunt acolo urmau să fie montate cele de tramvai, care au un alt ecartament. Odată ce am fi dat drumul, as fi mers la Bucuresti si as fi cerut fonduri să dezvolt transportul în comun cu tramvaiul, în Vaslui, mai ales că se pregătise si o statie de redresare“. Pentru că planul urma să fie pus în aplicare în prima lună a anului 1990, a fost adusă si o garnitură de tramvai de la Bucuresti, reconditionată si modernizată. Tot proiectul a murit odată cu instalarea democratiei originale românesti si odată cu el s-a dus si singurul tramvai care a ajuns vreodată la Vaslui. “Este adevărat, era în gară un tramvai, parcă era adus de la Bucuresti, nu-mi mai aduc aminte. A stat vreo câtiva ani pe o linie, până ce a putrezit, după care l-au tăiat si l-au încărcat în vagoane, a fost dus la fier vechi“, povesteste un muncitor de la CFR.

-In municipiul Bârlad, cu doua linii de autobuze de oras (Gara-IRB si Liceu- IRB)

-In orasul Husi, cu doua linii de autobuze de oras (Gara- Zona industriala si Cartier Corni- Zona industriala)

Pentru deservirea acestor linii, se utilizau autobuze urbane de tipul Roman-112-UD , DAC-112-UDM si IKARUS-260. Autobuze urbane articulate (DAC-117-UD si IKARUS-280) s-au utilizat numai in municipiul Vaslui.


In privinta activitati de telecomunicatii, se extinde reteaua de telefonie fixa. S-au construit un numar de 3 oficii PTTR (in cladiri noi) in judet- la Vaslui, Bârlad (in 1968) si Husi (in 1976).
Centralele telefonice erau de tipul Pentaconta semiautomate, iar in mediul rural erau centrale manuale (deservite de operatoare).
Exista 3 relee radio-tv in judet (la Tanacu pentru Vaslui, la Popeni pentru Bârlad si la Husi).

Insa in anii 80 se resimtea o puternica criza in asigurarea cu materiale si piese de schimb pentru echipele de interventii deranjamente telefonice a PTTR-ului (Zizi Donciu era seful echipei de interventii deranjamente telefonice in Husi si era foarte bun prieten cu tata).


In privinta comertului, in judet exista

-O unitate ICRA (Intreprinderea de comert cu ridicata pentru produse alimentare)
-Pentru comertul cu amanuntul, unitati ICSM la Vaslui, Bârlad , Husi si Negresti.

Tot ICSM-ul aveea si restaurantele, cofetariile, patiseriile, etc. In Husi existau 4 restaurante- Podgoriile Husului, Cina, Intim si Carpati, care erau pline tot timpul (mai ales dupa un meci de fotbal).
Este adevarat ca la Husi- datorita directorului ICSM - Hristea (care aveea o relatie mare la Ilie Ceausescu), nu au existat dupa 1982 restrictii in aprovizionarea populatiei cu produse alimentare. Multa lume venea de la Bucuresti, Iasi sau Brasov sa cumpere carne, lactate, ulei sau zahar de la Husi.

Cel putin toamna, vagoanele directe Husi- Bucuresti se umpleau pe culoar de damigene de vin, pachete de carne, pachete cu branza, etc. Multi veneau atunci acasa la parinti la sat si plecau incarcati.

Comertul cooperatist era reprezentat de UJCC Vaslui (Uniunea Judeteana a Cooperatiei de Consum), cu 3 grupuri depozite (la Vaslui, Bârlad si Husi, toate avand spatii de depozitare cu acces la cale ferata, parc auto propriu, birouri, etc) si magazine in aproape toate satele din judet.

Tot cooperatia de consum aveea si spatii de cazare si de alimentatie publica (motele, campingul Sarbi, restaurant la Vaslui- era locul preferat de intalnire dupa sedinte a merceologilor , revizorilor contabili si sefilor de grupuri depozite, campingul stana Costesti, etc).

Activitatea de prestari-servicii era asigurata de UJCM Vaslui (Uniunea Judeteana a Cooperatiei Mstesugaresti), avand complexe mestesugaresti in fiecare localitate urbana (la Husi erau doua astfel de complexe), dar si in comune.


In judet magazine universale (in mediul urban) existau din pacate numai la Vaslui (Central) si la Bârlad (Paloda). Desi au existat proiecte si fostii prim-secretari ai orasului s-au zbatut pentru aceasta (Ion Croitoru sau Aneta Slivneanu) nu s-a reusit constructia unui astfel de magazin si la Husi, inainte de 1989.



In privinta turismului, desi s-au facut unele investitii (hotelul Racova de 3 stele la Vaslui, hotelul Moldova de doua stele la Bârlad si hotelul Dimitrie Cantemir de doua stele la Husi inaugurat in 1983), din pacate potentialul turistic a judetului nu a fost valorificat corespunzator.

Multe cladiri vechi, de certa valoare arhitecturala si istorica nu au fost renovate, fiind lasate in paragina sau chiar demolate (in Husi- Casa Adam Mitache- cea mai frumoasa cladire din oras- lasata in paragina si transformata o parte din ea in sediul IGO, Casa Iorgu Berea- puternic degradata si lasata in paragina dupa cutremurul din 1977, Casa de cultura lasata in paragina, fosta banca Albina, fostul cinematograf Rodina, casele vechi din centru. In 1988, motivând ca nu gaseste fonduri pentru consolidare, fosta prim-secretara Maria Roman decide sa demoleze veche biblioteca, care era una dintre cele mai frumoasa cladiri din oras).

Nici cadrul natural -inconjurat de dealuri si vii- a orasului Husi nu a fost valorificat corespunzator din punct de vedere turistic, realizandu-se doar un camping la Dobrina- mult prea putin pentru potentialul natural al zonei.

Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 22 Aug 2016, 12:22


In privinta sistematizarii urbane, au fost si aspecte pozitive, dar si aspecte negative.

Este adevarat ca s-au construit foarte multe apartamente si garsoniere in judetul Vaslui, dupa 1968 (in orasul Husi s-au construit cca 5000 de apartamente si garsoniere, primul bloc din Husi fiind realizat in anul 1960, cu incalzire cu sobe cu lemne).

Insa, pe de alta parte, mutarea rapida a populatiei din mediul rural in mediul urban (un adevarat exod al populatiei, generat de dezvoltarea industriei), s-a facut peste noapte, iar mentalitatea celor veniti de la sat la oras (plecati cum s-ar spune de la coada vacii sa lucreze in fabrica) nu era potrivita pentru traiul in comun la bloc.
Astfel, de multe ori instalatiile comune ale blocurilor (instalatii sanitare, termice, electrice, casa scarii, subsoluri, lifturi- acolo unde existau) nu era folosite in mod corespunzator, degrandandu-se prematur! De multe ori cei veniti la bloc din mediul rural aruncau in toalete tot felul de deseuri menajere, fapt care ducea evident la infundarea retelelor de canalizare.

Apoi de multe ori (in contextul politicii de economie de teren), blocurile au fost construite mult prea ingramadite, cu foarte putin spatiu intre ele.

Apoi cladirile vechi, de valoarea istorica, nu au fost renovate corespunzator si puse in valoarea (ar fi putut aduce sume importante in valuta, din turism).


Daca in orasul Vaslui existau in 1968 foarte putine cladiri istorice, de valoare arhitecturala care meritau a fi pastrate si renovate (vechiul tribunal si clubul elevilor), in orasele Bârlad si Husi cu totul alta era situatia.

In Bârlad (care inainte de razboi era unul dintre cele 3 mari centru culturale din zona Moldovei- alaturi de Iasi si Botosani), existau numeroase cladiri vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala.
De asemenea, tot Bârladul are si cartiere de case, care-i dau un anumit farmec si specific.

Si in Husi au existat multe cladiri vechi de valoare, dar si cartiere de case (orasul fiind practic inconjurat de cartiere de case, blocuri construindu-se numai in zona centrala, in cartierul stadion si cateva in zona industriala).


In privinta retelelor de apa si canalizare, in mediul urban, si acestea se dezvolta dupa 1968.

Pentru municipiul Vaslui se realizeaza lacurile de acumulare de la solesti si Puscasi, dar si aductiunea din raul Prut (astazi nefunctionala).

Pentru municipiul Bârlad, se realizeaza lacurile de acumulare de la Cazanesti, Cuibul Vulturilor si Simila.

Pentru orasul Husi, in 1974 este inaugurata aductiunea din raul Prut.

Pentru orasul Negresti, este realizat lacul de acumulare de la parpanita.

Insa in orase retelele de apa si canalizare au fost realizate cu precadere in cartierele de blocuri, iar in cartierele de case aceste retele erau putin extinse in 1989.

Este adevarat ca s-au construit statii de epurare a apelor uzate in cele 4 orase ale judetului, insa de multe ori aceste statii erau subdimensionate si utilizau tehnologii invechite, care poluau mediul.

In plus, sursele subterane de apa potabila (de o calitate foarte buna in Husi) nu au fost valorificate, si nu au fost conectate la sistemul centralizat de distributie a apei din oras.

Apoi calitatea apei potabile livrate in sistemul centralizat (apa provenita din rauri), nu era cea mai buna, utilizandu-se o tehnologie invechita de tratare a apei- cu clor.
Astfel, multi huseni- chiar si cei care locuiau la bloc- aduceau apa de baut si de gatit de la fântânilor din oras (ce-i drept destul de multe).


In privinta asigurarii energiei termice in mediul urban, acestea se realiza astfel

-In municipiul Vaslui, prin Centrala de termoficare (functionand pe baza de carbuni initial, apoi din 1996 pe pacura si dupa 2000 si pe gaz metan) si prin cateva centrale de cartier (functionand pe baza de CLU si dupa 2000 pe baza de gaz metan).
Insa puterea calorica slaba a carbunelui (lignitul din bazinul Gorjului), dar si lungimea mare a retelelor de distributie a agentului termic de la Centrala de termoficare, ducea la pierderi destul de mari pe retele.
Iarna 2008/2009 a fost ultima iarna in care a mai functionat Centrala de termoficare Vaslui, in mai 2009 fiind inchisa definitiv si propusa spre a fi taiata pentru fier vechi.
Astazi in Vaslui in sistem centralizat mai functioneaza doar doua-3 centrale termice de cartier, modernizate si trecute pe baza de gaz metan.


-In municipiul Bârlad.
Aici zona de nord era deservita de centrala termica a Intreprinderii de rulmenti, iar zona centrala si de sud de centrale de cartier functionand pe baza de CLU.
In 1994-1995 centralele termice de cartier din Bârlad sunt inchise, ulterior si centrala termica a Intreprinderii de rulmenti.
In 1989 exista un proiect de constructie a unei Centrale de termoficare si la Bârlad. Ruinele a ceea ce trebuia sa fie CET Bârlad mai erau inca vizibile in urma cu cativa ani in zona Gura-Leului.
Astazi in Bârlad energie termica in sistem centralizat se mai da doar la blocurile ANL de la Caramidarie (care au o centrala termica proprie pe gaz metan, fiind situate in afara orasului).


-In orasul Husi.
Aici energia termica era asigurata (la blocuri) prin 9 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU initial.
In anii 70, când nu existau restrictii in aprovizionarea cu CLU si instalatiile erau oarecum noi, caldura si apa calda se livra in parametri acceptabili.
Insa dupa 1982, s-au introdus restrictii severe in aprovizionarea cu CLU.
Ca urmare, caldura se dadea tot mai putin, husenii care locuiau la blocuri fiind obligati sa apeleze la tot felul de improvizatii (multi si-au facut atunci sobe cu lemne).
In 1989, apa calda in sistem centralizat la Husi se mai dadea doar de doua ori pe an (la Pasti si la Craciun), desi apa calda era programata trimestrial la blocuri!
In 1991 s-a livrat ultima data apa calda in sistem centralizat la Husi.

Dupa aceasta, ca urmare a lipsei de investitii si neintretinerii, instalatiile, centralele termice de cartier si retelele de distributie se degradeaza puternic.

Dupa 2004, când este inaugurata aductiunea de gaz metan in Husi, unele centrale termice de cartier sunt trecute pe gaz metan, si se fac unele mici modernizari (schimbate unele cazane, montate arzatoare noi pe gaz metan , schimbate unele tevi de termoficare).

Insa nici aceasta nu mai poate opri debransarile masive de la sistemul centralizat, astfel incat astazi nici una din cele 9 centrale termice de cartier din Husi nu mai functioneaza.
Sus In jos
lifetec



Numarul mesajelor : 289
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 1786
Data de inscriere : 01/11/2012

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Joi 25 Aug 2016, 14:07

Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3641
Reputatie : 4627
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Joi 01 Sept 2016, 00:24

Sus In jos
LanceR
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 5655
Varsta : 49
Localizare : NordulBucurestiului
Reputatie : 7765
Data de inscriere : 17/02/2011

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Joi 01 Sept 2016, 10:00

sa ne hotaram daca luam comunismul in intregime,nu numai perioada ceausista
facem abstractie de alde Visinescu sau Ficior?
Sus In jos
kristi kkk
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 1481
Varsta : 37
Localizare : Alexandria
Reputatie : 4527
Data de inscriere : 25/08/2008

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 12:18

Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 13:48

Bine, idiotenii de genul asta se întâmplau in anii 50- pana prin anii 1960- 1964!
Sus In jos
Dr2005
Administrator
Administrator


Numarul mesajelor : 12025
Varsta : 27
Localizare : București, Drumul Taberei
Reputatie : 14059
Data de inscriere : 17/08/2011

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 14:26

Dar de demolările ceaușiste de după 1977 ce zici?

_________________
:TTT:
Sus In jos
http://www.transport-in-comun.ro/trenuri
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 14:41

S-a exagerat mult cu povestile despre acele demolari! In fapt, in afara de zona centrala a Bucurestiului (unde intradevar, existau cladiri de certa valoare arhitecturala si istorica care nu trebuiau demolate), in restul tarii nu prea au avut loc demolari masive de cladiri istorice de valoare!

Acum existau in unele orase multe cladiri derapanate, insalubre (adevarate focare de infectii) ce trebuiau demolate!

De exemplul orasul Vaslui inainte de 1968 era un targ vai de capul lui, cu constructii mici, insalubre, cu multe maghernite evreiesti! Pai alea evident ca trebuiau demolate!

Practic Vasluiul (ca si oras) a fost reconstruit din temelii si industrializat dupa 1968.
Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 14:43

Mama a facut in Vaslui intre anii 1964-1967 Scoala medie tehnica de cooperatie (in meseria de contabila), si a prins si Vasluiul vechi- semana mai mult cu o comuna decat cu un oras.
Sus In jos
mielutu zburator



Numarul mesajelor : 2412
Varsta : 21
Reputatie : 3305
Data de inscriere : 07/09/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 14:44

Sau de faptul că Militariul e cel mai înghesuit și urât cartier? Să faci o comparație între cartierele de blocuri din Belgrad și cele din București și s-ar putea să-ți dea cu virgulă.

În toate orașele au demolat clădiri de valoare incontestabilă dpdv. istoric și arhitectural.
Sus In jos
http://theliteratelamb.blogspot.ro/
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2351
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4699
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 14:53

Imi pare rau, dar exagerati! In orasul Vaslui de exemplul nu s-a demolat nici o cladire veche, cu valoare istorica sau arhitecturala!

Iar in legatura cu constructia blocurilor. Intradevar, s-a gresit ca unele blocuri au fost construite mult prea aproape unul de altul, fara a se lasa spatiu suficient intre blocuri!
Era atunci aceea economie de teren si ideea de a nu se extinde prea mult perimetrul oraselor, pentru a nu se lua din terenul agricol.

Prin contrast, in Chisinau (pe care l-am vizitat prima data in 1987), s-au lasat spatii foarte mari intre blocuri, dar s-au creat si numeroase spatii verzi, iar in spatele blocului unde locuiau neamurile, era o mini-padure (un spatiu verde extrem de mare).

Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3641
Reputatie : 4627
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 05 Sept 2016, 15:07

Dar tu in 1987 ti-ai dat seama de amplasarea blocurilor daca aveau 7 ani?
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Despre comunism   Astazi la 02:24

Sus In jos
 

Despre comunism

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 

 Subiecte similare

-
» Despre comunism
» Cateva cuvinte despre Amaryllis
» Cateva cuvinte despre Anthurium(Floarea-Flamingo)
» Cateva cuvinte despre Hibiscus(Trandafir-de-China)
» Despre palmieri...
Pagina 6 din 12Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3 ... 5, 6, 7 ... 10, 11, 12  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-