Forumul pasionatilor de trenuri din România
Bine ați venit pe Forumul pasionaților de trenuri din Romania.
Sper ca ceea ce veți gasi sa va fie de folos!

Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiti | 
 

 Despre comunism

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3, ... 10, 11, 12  Urmatorul
AutorMesaj
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3664
Reputatie : 4654
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Vin 12 Aug 2016, 13:41

Kapпaтй a scris:
Propaganda comunista, ieftina cum ca vai ce bine era, nu dau 2 bani pe asemenea timpenii.

Doar faptul ca nu aveai libertate si erai tinut fara acces la diferite informatii si la ce se intampla in lume trebuie sa te puna pe ganduri cat de "bine era". In acele vremuri nu te plimbai la orice ora vroiai in toata Europa si faptul ca ai libertate inseamna ceva enorm dar cand ai ochelari de cal normal ca nu vezi ce e de vazut si vezi doar lozinci ieftine fara valoare.


El vede lucrurile dintr-o perspectiva pur teoretica, probabil daca traia mai mult in comunism ar fi fost dedicat, de altfel e fiu de mic nomenclaturist si smenar local si poate mai mult ca sigur informator. dar nu la informatii la gara.

Vorba aia ce e tata-tu? turnator, si ma-ta? filatoare...
Sus In jos
Kapпaтй
Administrator
Administrator


Numarul mesajelor : 12494
Localizare : Бухарест
Reputatie : 15662
Data de inscriere : 06/12/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Vin 12 Aug 2016, 14:05

dan tm a scris:

Vorba aia ce e tata-tu? turnator, si ma-ta? filatoare...

Buna asta! Basketball

Iar rezultatul acestor specimene ce este? Un indoctrinat cu creierul spalat, un comunist infocat care doar sfarsitul vietii il mai scapa de "binele comunist".

_________________
Cand pleci la drum prin tara sau strainatate singurul mijloc de transport ar trebui sa fie trenul .  Smile

Vrem trenul Bucuresti-Beograd-Bucuresti!!!
Букурешт-Крајова-Темишвар-Београд

595423
Sus In jos
IonutCFR2009
Administrator
Administrator


Numarul mesajelor : 3906
Reputatie : 6806
Data de inscriere : 09/07/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Vin 12 Aug 2016, 16:16

Nu prea era ok in comunism. Totul era pe cartela, alimentele rationalizate si de proasta calitate. Imi aduc aminte de imaginea trista cu alimentarele in care dominau muntii de conserve de mazare tare ca piatra care nu fierbea sau stivele de creveti vietnamezi pe care nu-i puteam consuma ca era criza de ulei comestibil... Smile
Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3664
Reputatie : 4654
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Vin 12 Aug 2016, 18:54

El nu a simtit astea, tata-su era gestionar a si spus ca fura de la altii, probabil taia din ratii si dadea la altii, el a avut cam tot ce se putea, apoi brusc a ramas fara locul de unde se aproviziona si a trebuit sa se descurce cu putin.

Nu e usor.
Sus In jos
@ndrey
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 715
Varsta : 30
Localizare : Iasi
Reputatie : 3360
Data de inscriere : 26/09/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Vin 12 Aug 2016, 21:49

ldh80 a scris:
, sa intelegem contextul istoric in care au aparut si s-au dezvoltat aceste ideologii! Altfel facem numai lozinci, pro sau contra!

Prin acest topic vreau doar sa prezint faptele istorice legate de ideologia comunista, asa cum au fost, dar mai ales contextul istoric in care a aparut si s-a dezvoltat aceasta ideologie!


Numărul de morți, criza de produse și corupția din timpul Primului Război Mondial au dus la nemulțumirea crescândă a populației ruse față de autocrația țaristă. Cererile de încetare a războiului erau tot mai frecvente din partea armatei și populației civile. Soldații tindeau chiar să fraternizeze cu inamicii.
 În martie 1917, unitățile militare din St. Petersburg au refuzat sa execute ordinul Țarului Nicolae al II-lea de a suprima greva muncitorilor prin forță. Armata s-a aliat cu muncitorii, iar la 15 martie 1917 l-au forțat pe țar să abdice în timpul Revoluției din Februarie.

După abdicarea țarului a fost creat un guvern provizoriu condus de cneazul Lvov care a proclamat dreptul la libertate politică, susținut de menșevici, social-democrați moderați. În multe orașe, muncitorii și soldații s-au organizat în soviete pentru a cere schimbări sociale, declarându-se adversarii puterii guvernului provizoriu.

Florin ,calm ! ;contextul istoric pe banuiesti ca-l stii,care este prezentat oficial,nu este sigur si cel real !
Contextul ala istoric ,care il tot sustii,prin ,sa zicem autosugestie,nu sustine ,si nici nu a sustinut ceva real ,niciodata ,iar rezultatele acelui context istoric, inca se vad in contextul politicii de astazi !
Nu am sa inteleg ce treaba are razboiul ( wwI )cu politica tarista ,cand, acel mare ideolog, a fost sutinut din exteriorul Rusiei,iar nu din interior,asa cum este prezentat, iar tarul nu prea cred ca a abdicat,asa cum gresit se sustine ( ca nu vad motivul pentru care l-au eliminat pe tar si ai lui,decat daca pentru ei nu ar fi reprezentat o amenintare reala, avand o foarte puternica sustinere din partea populatiei !) , dar pare-se ca inca ideologia si populismul comunist ,este inca in picioare, si se datoreaza perfect , opusului ei, democratiei,care nu ar exista ca forma de dominare ,distinctiva vorbind si care o ''sustine'' .
Sus In jos
Amiralul



Numarul mesajelor : 720
Reputatie : 3492
Data de inscriere : 12/06/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Vin 12 Aug 2016, 22:43

Sus In jos
Amiralul



Numarul mesajelor : 720
Reputatie : 3492
Data de inscriere : 12/06/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Sam 13 Aug 2016, 11:26

Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3664
Reputatie : 4654
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Sam 13 Aug 2016, 19:50

Sus In jos
kristi kkk
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 1482
Varsta : 37
Localizare : Alexandria
Reputatie : 4532
Data de inscriere : 25/08/2008

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Dum 14 Aug 2016, 12:59

El dă copy-paste la articolele unor îmbuibați ai defunctului regim. El vede că azi îi lipsesc niște lucruri pe care nu mai poate să le achiziționeze pe sub mână cum făcea taică-su. Realitatea pentru el e mai dură, nu e ușor azi să produci 100 de lei. L-aș lua să explice urmașilor luptătorilor din zona Nucșoara ce bun a fost comunismul. Mai colaborez cu câte o publicație și an făcut documentare la fața locului, să vad cum ar spune el ălora de au stat prin munți ani întregi ce bun a fost cimunismul.
Sus In jos
@ndrey
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 715
Varsta : 30
Localizare : Iasi
Reputatie : 3360
Data de inscriere : 26/09/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Dum 14 Aug 2016, 22:14

Totusi ,inchide topicul asta cineva vreodata ?
mai lipseste Catalina sa n-e ""transpuna "" de pe larga lui cale cateva recenzii despre linia Botosaniului si ne facem de r.... complet ! abc 43380 amunca
Sus In jos
laur 133



Numarul mesajelor : 403
Varsta : 31
Localizare : Craiova
Reputatie : 2784
Data de inscriere : 01/06/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Dum 14 Aug 2016, 22:27

Titlul topicului este destul de clar. Si totusi ati intrat sa cititi subiectul ...Eu consider ca era mai bine in comunisc, acum deja avem acces la prea multa informatie, si asta ne ocupa foarte mult timp .
Imi e dor sa citesc o carte , sa ma plimb mai mult, dar uneori acest acces la informatie imi ocupa prea mult timp.
Mi-ar placea sa vad un topic despre proiectele mari facute in comunism .
Sus In jos
@ndrey
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 715
Varsta : 30
Localizare : Iasi
Reputatie : 3360
Data de inscriere : 26/09/2009

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Dum 14 Aug 2016, 22:54

laur 133 a scris:
Titlul topicului este destul de clar. Si totusi ati intrat sa cititi subiectul ...Eu consider ca era mai bine in comunisc, acum deja avem acces la prea multa informatie, si asta ne ocupa foarte mult timp .
Imi e dor sa citesc o carte , sa ma plimb mai mult, dar uneori acest acces la informatie imi ocupa prea mult timp.
Mi-ar placea sa vad un topic despre proiectele mari facute in comunism .
Ma indoiesc ca aici e locul unui asemenea topic( despre comunism),dar fie !
Poate mai realista e propunerea asta ! rabbit , sa vedem acum cum vor curge raurile de cugete si marete laude la adresa stimabilului socialism,;cum ziceam mai sus intr-un raspuns adresat lui Florin ( ldh80) , inca din pacate mai exista puterea de manifestare a acestui curent .
Sigur i realizarile apartin poporului roman,si au fost opera,creatia si munca celor de acum trecuti,si beneficiari noi; dar noi ce lasam? o tara depopulata ? scratch
Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3664
Reputatie : 4654
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Dum 14 Aug 2016, 23:03

Marile proiecte din comunism nu sint greu de identificat

alfabetizarea
electrificarea
industrializarea
agricultura
desecari si irigatii
baraje si regularizari de riuri

la ceste realizari putem discuta modul de realizare plusuri si minusurile, abuzurile si efectele etc.
Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2360
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4712
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 15 Aug 2016, 22:53

@ndrey a scris:
ldh80 a scris:
, sa intelegem contextul istoric in care au aparut si s-au dezvoltat aceste ideologii! Altfel facem numai lozinci, pro sau contra!

Prin acest topic vreau doar sa prezint faptele istorice legate de ideologia comunista, asa cum au fost, dar mai ales contextul istoric in care a aparut si s-a dezvoltat aceasta ideologie!


Numărul de morți, criza de produse și corupția din timpul Primului Război Mondial au dus la nemulțumirea crescândă a populației ruse față de autocrația țaristă. Cererile de încetare a războiului erau tot mai frecvente din partea armatei și populației civile. Soldații tindeau chiar să fraternizeze cu inamicii.
 În martie 1917, unitățile militare din St. Petersburg au refuzat sa execute ordinul Țarului Nicolae al II-lea de a suprima greva muncitorilor prin forță. Armata s-a aliat cu muncitorii, iar la 15 martie 1917 l-au forțat pe țar să abdice în timpul Revoluției din Februarie.

După abdicarea țarului a fost creat un guvern provizoriu condus de cneazul Lvov care a proclamat dreptul la libertate politică, susținut de menșevici, social-democrați moderați. În multe orașe, muncitorii și soldații s-au organizat în soviete pentru a cere schimbări sociale, declarându-se adversarii puterii guvernului provizoriu.

 Florin ,calm ! ;contextul istoric pe banuiesti ca-l stii,care este prezentat oficial,nu este sigur si cel real !
Contextul ala istoric ,care il tot sustii,prin ,sa zicem autosugestie,nu sustine ,si nici nu a sustinut ceva real ,niciodata ,iar rezultatele acelui context istoric, inca se vad in contextul politicii de astazi !
 Nu am sa inteleg ce treaba are razboiul ( wwI )cu politica tarista ,cand, acel mare ideolog, a fost sutinut din exteriorul Rusiei,iar nu din interior,asa cum este prezentat,  iar tarul nu prea cred ca a abdicat,asa cum gresit se sustine ( ca nu vad motivul pentru care l-au eliminat pe tar si ai lui,decat  daca pentru ei nu ar fi reprezentat o amenintare reala, avand o foarte puternica sustinere din partea populatiei !) , dar pare-se ca inca ideologia si populismul  comunist ,este inca in picioare, si se datoreaza perfect , opusului ei, democratiei,care nu ar exista ca forma de dominare ,distinctiva vorbind si care o ''sustine'' .


La sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, Imperiul Tarist (Rus), se prezenta ca un imperiu anacronic, macinat de multiple contradictii interne (intre rusi si ne-rusi, intre patroni si muncitori, intre tarani si nobili, intre intelectuali si sistemul autocratic si despotic tarist, etc), cu puternice ramasite feudale (in relatiile de productie si in organizarea sociala) in plina epoca moderna!

Conducerea ultimului tar Nicolae al doilea a fost dezastroasa, sub raport economic, social si militar.

Invrangerea categorica a Imperiului Tarist de catre Japonia in razboiul din anii 1904-1905 si Revolutia din 1905 ilustreaza starea de agonie in care se gasea Imperiul Tarist.

Relevanta pentru situatia economica si sociala din Imperiul Tarist la inceputul secolului 20 (si pentru a intelege cum au profitat comunistii condusi de Lenin de o situatie existenta si au reusit sa preia puterea in fostul Imperiu Tarist), este o scurta biografie a ultimului tar Nicolae al doilea.

Nicolae s-a suit pe tron pe 1 noiembrie 1894, și la scurtă vreme după aceea s-a căsătorit cu Prințesa Alix (din acel moment înainte Împărăteasa Alexandra Feodorovna). Ei au avut cinci copii: Marile Ducese Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Țareviciul Alexei. Titlul de Țar, derivat din titlul roman Cezar, ajuns în rusă prin bizantinul Kaisar, a fost abolit oficial în 1712 de Petru cel Mare, dar a fost folosit în mod neoficial de-a lungul domniei lui Nicolae.

Titlul său oficial era: Noi, Nicolae al Doilea, prin mila lui Dumnezeu, Împărat și Autocrat al Întregii Rusii, Țar al Moscovei, Kievului, Vladimirului, Novgorodului, Astrahanului, Poloniei [11], Siberiei, Crimeii, Georgiei, Stăpân al Pskovului, Mare Duce de Smolensk, Lituania, Volkinia, Podolia și Finlanda, Prinț de Estonia, Livonia, Curlanda și Semgalle, Samogiția, Bialostok, Karelia, Tver, Iugoria, Perm, Viatka, Bulgaria și al altor țări, Stăpân și Mare Duce al Novgorodului de Jos, Cernigov, Riazan, Poloțk, Rostov, Iaroslav, Belosero, Oudoria, Obdoria, Condia, Vitebsk și a toată Regiunea de Nord, Stăpân și Suveran al Ținutului Iveriei, Kartaliniei, Kabardinei și al Provinciilor Armenești, Suveran al Prinților Montani și Circasieni, Stăpân al Turkestanului, Duce de Schleswig, Holstein, Stormarn, Ditmarschen și Oldenburg, Prinț Moștenitor de Norvegia, și așa mai departe, și așa mai departe, și așa mai departe.

a festivitățile de încoronare de la Moscova din 1896, mai multe mii de persoane au fost călcate în picioare și au murit în îmbulzeala iscată la ceremonie. Nicolae a aflat despre catastrofă mai târziu în aceeași zi și a vrut să anuleze festivitățile care urmau, dar a fost convins să nu facă asta de rude și de sfetnici. Mulți au văzut decesele ca pe o prevestire nefastă. Nicolae nu era pregătit suficient să domnească după moartea neașteptată a tatălui său. Logodna sa cu Prințesa Alix s-a făcut doar cu puțină vreme înainte de moartea tatălui său, iar căsătoria s-a făcut la scurtă vreme după funeralii. Nicolae a trebuit să facă față imediat sarcinii de a fi Autocrat al Rusiei într-o perioadă de maximă agitație politică. Nicolae al II-lea s-a dovedit incapabil să facă față sarcinilor combinate ale conducerii țării în timpul unor situații agitate din punct de vedere politic și ale conducerii armatei ruse în cel mai mare conflict internațional de până atunci.

El s-a bizuit foarte mult pe sfaturile unchilor săi, Marii Duci (frații răposatului său tată), și de asemenea pe sfatul vărului soției sale, Kaiserul Wilhelm. Aceste sfaturi corespundeau mai degrabă interesului „Vărului Willy”, care spera să prevină crearea unor legături mai apropiate dintre Rusia pe de-o parte și Anglia și Franța pe de altă parte. Un război cu Japonia, prost planificat și condus, (1904–1905), a adus mari pierderi Rusiei, iar temerile de un conflict mai mare au contribuit la Antanta Ruso-Engleză, alianță de care Wilhelm se temea așa de mult.

Nicolae făcea față și unor dificultăți interne, nu numai situației internaționale tensionate. Bunicul său, Țarul Alexandru al II-lea, fusese asasinat într-un atentat pus la cale de revoluționari, deși el era cel care făcuse foarte mult să îmbunătățească situația economică și socială din Rusia. Revoluționarii nu erau dornici să obțină puterea în cadrul regimului existent, ci luptau pentru răsturnarea țarismului (în copilărie, Nicolae și familia lui au supraviețuit unei tentative de asasinat cu bombă plasată în tren).

Radicalizarea grupurilor politice era consecința refuzului țarului Alexandru al II-lea de a accepta cererea secțiunii liberale a nobilimii de adoptare a unei forme de guvernare reprezentativă (nu un regim parlamentar și cu atât mai puțin un sistem bazat pe sufragiu universal, era vorba doar de un sistem tipic epocii, care să fie bazat pe o adunare consultativă în care să poată avea loc o dezbatere de idei între membrii claselor privilegiate și educate ale țării); refuzul țarului dealtminteri reformator din 1860, de a accepta o adunare națională, a avut consecințe extrem de grave și nefaste pe termen lung: a lipsit Rusia de acea "școală" care să ridice, în timp, nivelul politic al publicului - așa cum se întâmpla în acei ani în Prusia, de exemplu - și în același timp a lipsit administrația de serviciile a sute de oameni capabili.

Începând cu domnia lui Petru cel Mare, clasa privilegiată ca și împărații ruși au înțeles că fără o reformă care să modernizeze țara, aceasta va continua să piardă influență și putere în raport cu celelalte națiuni ale Vestului (țarul Nicolae al II-lea însuși a înțeles probabil asta, când conștient fiind de faptul că Rusia cea înapoiată economic și industrial nu este capabilă să producă armamentul modern de care Austro-Ungaria erau totuși capabilă, dar nici să și-l procure cumpărându-l pe piață la prețurile exorbitante cerute, a încercat să aranjeze semnarea unor înțelegeri internaționale "de dezarmare" care să interzică imperiului rival acest tip de armament, în ciuda faptului că era țara cea mai populată, mai întinsă și bogată în resurse a Europei. Pentru țarul Alexandru al II-lea însuși, înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii de către țările occidentale, a fost un semnal că fără reforme, țara nu-și va putea permite să joace un rol militar și politic pe măsura dimensiunii ei.

De aceea bunicul lui Nicolae, țarul Alexandru al II-lea, a adoptat o lege de abolire a iobăgiei, dar din cauza opoziției majorității moșierilor, legea a devenit un compromis care era probabil nefavorabil țăranilor în majoritatea cazurilor, dar care a fost totuși profitabilă pentru stat.
Acest fapt i-a dezamăgit enorm atât pe țărani, cât și mai ales pe membrii radicali ai intelighenției, care pledau cauza țărănimii. Pe acest fond al dezamăgirii provocate de refuzul lui Alexandru de a adopta o formă de guvernare reprezentativă și de nemulțumire provocată de o lege de abolire a iobăgiei nefavorabilă majorității populației, unii membrii ai intelighenției au concluzionat că o reformă justă ca și o veritabilă modernizare a țării nu poate avea loc decât răsturnând regimul țarist; dintre acești blazați s-au recrutat viitorii revoluționari.

Ultimii doi țari care au urmat - Alexandru al III-lea și Nicolae al II-lea - au încercat să mențină intactă arhaica autocrație: după asasinarea țarului Alexandru al II-lea, prost sfătuiți fiind de cercurile conservatoare, succesorii acestuia - țarul Alexandru al III-lea și fiul lui, țarul Nicolae al II-lea - nu numai că n-au accelerat sau măcar stopat reformele adoptate de părintele și bunicul lor, și care erau atât de necesare pentru modernizarea și stabilizarea socială a Rusiei, și care erau deja cerute insistent de către elita intelectuală a țării, aceștia au ales să revină chiar și asupra acestor timide și insuficiente reforme deja adoptate de țarul răposat: educația, și așa neglijată de regim, a devenit încă și mai des subiect al restricțiilor, activitatea oganelor de administrație locală (zemstvo-urile) a fost împiedicată, iar comunele au devenit subiect de control strict, prin adoptarea în 1889 a unei legi care introducea funcția de "zemsky nacialnik", în timp ce funcția electivă a judecătorului de pace a fost abolită, iar guvernul a fost autorizat să asume puteri sporite în situațiile în care ordinea publică era socotită a fi în pericol; până și eforturile absolut apolitice ale zemstvo-urilor au fost obstrucționare de puterea centrală.

Conflictul între societatea rusă care devenea din ce în ce mai educată, urbană și complexă, pe de-o parte, și fosilizata autocrație pe de cealaltă, s-a acutizat cu ocazia foametei din 1891, când guvernul s-a arătat incapabil să organizeze eficient ajutorarea țăranilor muritori de foame și când societatea civilă însăși s-a organizat pentru ajutorarea țăranilor calamitați. Faptul că guvernul țarist a pus interesul de clasă al membrilor lui (moșierimea) mai presus de supraviețuirea milioanelor de țărani victime ale foamei și holerei, atunci când a amânat în plină criză alimentară pentru o lună interdicția exporturilor de cereale (oferind astfel ocazia proprietarilor de latifundii să încheie contracte de export), a radicalizat și mai mult stratul de membrii ai profesiilor liberale.

Sus In jos
ldh80
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2360
Varsta : 34
Localizare : Husi
Reputatie : 4712
Data de inscriere : 03/11/2010

MesajSubiect: Re: Despre comunism   Lun 15 Aug 2016, 22:57

Înfrângerea din războiul cu Japonia a întărit și extins opoziția internă față de regim, ducând la izbucnirea Revoluției din Februarie 1905 pe parcursul căreia au avut loc greve și revolte locale. Populația și chiar și bogații industriași protejați ai regimului, îl considerau pe Nicolae al II-lea responsabil de dezastru, printre altele și pentru că a trimis trupele și marina înarmate mai prost decât chiar adversarul "asiatic". Făcând bășcălie de știrea că țarul a trimis icoane trupelor demoralizate, pentru a le încuraja, generalul Dragomirov zicea că "japonezii ne bat cu mitralierele, dar nu contează, noi o să-i batem cu icoane." De altfel, în afară de a fi vinovat pentru că a implicat armata într-un război fără a o fi pregătit în prealabil din punct de vedere material, regimul lui Nicolae al II-lea a săpat moralul soldaților implicându-i în acțiuni de reprimare a miilor de revolte care izbucneau peste tot în vastul imperiu, fapt care în mod inerent deturna armata de la scopul ei normal și de la pregătirea ei pentru război.

Revoluția din Februarie l-a forțat pe Nicolae să accepte un parlament ales prin vot indirect, Duma, concesie făcută publică prin Proclamația din Octombrie, asta nu înainte de a masacra 200 de manifestanți (alte surse vorbesc despre mai mult de o mie de oameni masacrați pe 9 ianuarie 1905[26]) pașnici și favorabili țarismului în 9 /22 ianuarie 1905 (dată care a rămas sub numele de "Duminica sângeroasă", țarul însuși căpătând numele de "Nicolae sângerosul"[28]), plus masacrarea altor 2000 de greviști la Odessa, cu ocazia procesiunii de omagiere a marinarului omorât de ofițerii de pe crucișătorul Potemkin (acostat temporar în port), pentru că s-a făcut purtătorul mesajului echipajului care nu voia să mănânce carne cu viermi.

Relațiile lui Nicolae cu noua Dumă nu au fost foarte bune. Prima Dumă, cu o majoritate a Cadeților, a intrat imediat în conflict cu țarul. Nicolae a hotărât demiterea premierului liberal moderat Serghei Witte și dizolvarea Dumei. După ce și în a doua Dumă au apărut probleme similare, noul prim-ministru Piotr Stolîpin a dizolvat-o în mod unilateral și a schimbat legile electorale pentru a permite alegerea mai multor conservatori în viitorele adunări parlamentare. Astfel s-a ajuns la dominația liberal-conservatorilor din Partidul Octombrist al lui Alexandr Grucicov. Stolîpin, un politician abil, avea planuri ambițioase de reformă. Acestea cuprindeau facilitarea împrumuturilor pentru populația săracă de la sate, pentru a le permite să cumpere pământ, cu intenția de a forma o clasă socială de agricultori loiali coroanei. Deși scopul ultim al reformelor lui Stolîpin era să întărească autocrația țaristă și nu să democratizeze țara,[30] planurile sale au fost împiedicate de conservatorii de la curte care aveau mai multă influență pe lângă împărat. În preajma momentului asasinării lui Stolîpin de către un anarhist (și informator al poliției totodată) în 1911, premierul și împăratul de-abia își mai vorbeau, iar destituirea lui era considerată iminentă.

După reacția viguroasă a populației la masacrul din 9 (22) ianuarie 1905, Nicolae al II-lea publică "Decretul și Manifestul Imperial", o proclamație în care condamnă protestele și încearcă să pună responsabilitatea pentru pierderile de vieți omenești în contul birocrației, sugerând totodată cetățenilor să-i trimită direct propuneri pentru îmbunătățirea organizării statului. Manifestul reprezenta doar o manevră tactică, unicul scop el emiterii lui fiind să cumpere timp pentru regim: nu există nici un indiciu că era o reacție sinceră din partea țarului.

De altfel nu mai târziu de 6 august 1905 devine clar că țarul nu intenționează să accepte un parlament democratic și cu putere de legislator, așa cum cerea populația, ci doar unul pur consultativ și format în majoritate din nobilime.
În aceste condiții protestele de masă și confruntările de stradă continuă și începând cu 20 septembrie este declanșată spontan, prima grevă generală din istoria țării; cu această ocazie fiind formate primele soviete ("consilii" sau "sfaturi") muncitorești la Petrograd și Moscova, pe modelul cărora și în 1917, cu ocazia revoluției din februarie, vor apare altele în toate marile orașe ale imperiului. Greva generală îl forțează pe Nicolae al II-lea să accepte cererile populației, fapt confirmat de publicarea "Manifestului din Octombrie."
Acest document era redactat de Serghei Witte, și avea rolul de a izola stânga (și cererile ei de ordin social) prin acceptarea cererilor politice ale liberalilor: acordarea libertăților civile, un regim constituțional, un guvern (Rusia sub țarism, la început de secol XX, nu avea încă un guvern reunit permanent, format din miniștrii însărcinați cu rolul de a administra și coordona diversele arii de activitate ale administrației centrale, (Așa cum menționează și Orlando Figes în "O Istorie A Revoluției Ruse", țarul prefera să-și întâlnească miniștrii separat, fapt care se materializa în politici contradictorii, ineficiente și temporare, care produceau haosul în administrație.), nici măcar după Revoluția din 1905 și Manifestul din Octombrie Rusia necăpătând un guvern responsabil în fața legislativului) și o adunare legislativă aleasă liber.

Din păcate, țarul Nicolae al II-lea a acceptat doar de nevoie publicarea Manifestului din Octombrie, fără a avea însă intenția de a-l și respecta[41][42] și deveni astfel un veritabil[43] monarh constituțional.[44][45] Dacă totuși monarh constituțional înseamnă un monarh al unui stat dotat cu o constituție pe care acesta o și respectă, Nicolae al II-lea n-a fost unul, iar Rusia n-a fost nici ea niciodată o monarhie constituțională[46], sau dacă a fost totuși până la lovitura de stat dată de țarul Nicolae al II-lea în iunie 1907, de atunci încolo n-a mai fost.[47][48]

Imediat după publicarea "Manifestului din octombrie", celebrările populare au fost repede umbrite de violență: regimul lui Nicolae al II-lea a creat câteva mișcări pro-monarhiste, sprijinite din ordinul țarului însuși, atât financiar cât și logistic, de către poliție, și care ideologic erau veritabile grupări fasciste avant la letrre; acestea au declanșat un război de stradă contra grupurilor pro-reformă.

La doar o lună și câteva zile de la publicarea Manifestului din octombrie, mai exact pe 3 decembrie 1905, guvernul țarului Nicolae al II-lea arestează conducătorii sovietului petersburghez; social-democrații răspund printr-un nou apel la grevă generală și la rebeliune armată, însă muncitorii erau slab pregătiți pentru confruntarea cu forțele de represiune, astfel că rebeliunea va fi înăbușită în sânge, districtul Presnia din Moscova fiind distrus în cea mai mare parte, mai mult de 1000 de oameni fiind uciși, cei mai mulți dintre ei civili prinși în focul încrucișat al combatanților sau victime ale incendiilor produse de lupte; vor urma arestări în masă și execuții sumare: ordinea va fi restabilită prin teroare.

Regim de "monarhie constituțională" nu excludea deci, în opinia țarului Nicolae al II-lea și a curții sale, menținerea în pușcării a unei vaste cantități de deținuți politici, exact ca în vremea presupus-defunctei autocrații, și nici nu presupunea măcar vreun tratament mai uman al minorităților naționale: între 1906 și 1909 mai mult de 5000 de deținuți politici vor fi condamnați la moarte, iar în Baltica, într-o campanie de teroare de șase luni, armata țaristă execută mai mult de 1200 de oameni, distrugând cu aceeași ocazie zeci de mii de clădiri.

Țarul Nicolae al II-lea s-a arătat încântat de modul în care a fost dusă la îndeplinire operațiunea, lăudând ofițerii pentru modul "splendid" în care au acționat. Nici populația Rusiei n-a cunoscut o ameliorare a tratamentului din partea autorităților: regimul țarist al lui Nicolae al II-lea nu va ezita să ducă un război de teroare chiar împotriva propriului popor: în zonele în care țăranii s-au revoltat, sate întregi au fost distruse de armată.

În total, de la publicarea Manifestului la mijlocul lui Octombrie 1905 și aprilie 1906, când s-a reunit prima Dumă, regimul țarului Nicolae al II-lea a executat 15 000 de oameni, a împușcat sau rănit cel puțin alți 20 000, iar poliția politică țaristă[53] a deportat sau exilat alți 45 000, fapt care reprezintă cu greu un debut promițător pentru un regim parlamentar.[54] În lupta lor contra revoluției și născândului regim liberal, țarul Nicolae al II-lea și curtea sa au decis să folosească antisemitismul drept armă de predilecție, încurajând numeroase pogromuri.

Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Despre comunism   Astazi la 12:31

Sus In jos
 

Despre comunism

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 

 Subiecte similare

-
» Despre comunism
» Cateva cuvinte despre Amaryllis
» Cateva cuvinte despre Anthurium(Floarea-Flamingo)
» Cateva cuvinte despre Hibiscus(Trandafir-de-China)
» Despre palmieri...
Pagina 2 din 12Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3, ... 10, 11, 12  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-