Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiți | 
 

 Timbre si Plicuri aniversare

In jos 
Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3  Urmatorul
AutorMesaj
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Joi 08 Feb 2018, 17:20

Voi începe prezentarea unei serii filatelice

Seria filatelică -Literatură și film sau mai bine (Trenuri și filme)

În anul 2001, Republica Guineea (un stat vest – african) a emis o serie filatelică intitulată: Literatură și film.
În anul 1998, Dmitri Karasyuk un jurnalist rus din Ekaterinburg, pasionat de filatelie a început realizarea unor cataloage filatelice cu teme diverse printre care și cel intitulat – Literatură - care cuprinde și această serie filatelică care mai poate fi numită și: Trenuri și filme.
Sursa: http://www.philatelia.net/

Încă nu am reușit să identific toate timbrele care compun această serie. De remarcat că la proiectarea acestei serii s-a folosit procedeul (3 în 1).
Pe suprafața fiecărui timbru apare scrisă (1) denumirea operei literare după care s-a facut ecranizarea filmului, (2) în fundal afișul filmului și (3) în prim plan apare imaginea locomotivei folosite în film sub care este înscris tipul locomotivei.

Voi începe cu timbrul în valoare de 750 FG. În prim plan apare locomotiva folosita la realizarea filmului, sub care este scris : Locomotive 1 – 2 – 1 serie 111 – 100.
În fundal afișul unui film care prezintă un tren într-o gară. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă în acest caz denumirea filmului: L”Arrivee d”un train en gare de La Ciotat.

Timbrul descris mai sus







Prezentarea gării La Ciotat:

Gara La Ciotat
Gara La Ciotat este o gară feroviară franceză de pe linia Marseille – Saint –Charles până la Vintimille (frontiera italiană), situată pe teritoriul comunei La Ciotat în departamentul Bouches du Rhone din regiunea Provence – Alpes – Cote d”Azur.
Ea aparține Societății naționale de căi ferate franceze (SNCF), fiind deservită de trenurile regionale expres TER Provence – Alpes – Cote d”Azur. Este amplasată la 37 de kilometri de Marseille-Saint-Charles și la 30 de kilometri de Toulon.
Stabilită la altitudinea de 62 de metri, gara La Ciotat este situată la punctul kilometric (PK) 36,517 al liniei Marseille – Saint – Charles la Vintimille (frontieră), între gările Cassis și Saint Cyr – Les Lecques – La Cadiere (e denumirea unei singure gări). Linia este o cale ferată dublă, electrificată printr-o rețea de 25 000 V (c.a.). Zona de mărfuri a fost în întregime abandonată.
Istoric
Ca toate gările situate între Marseille și Toulon, din decembrie 2009 ea nu mai este deservită decât de trenurile cadențate TER Provence – Alpes – Cote d”Azur.
Deservirea călătorilor
Gara SNCF, dispune de o clădire pentru căclători deschisă zilnic. Vânzarea și rezervarea biletelor este asigurată în timpul orelor de program prin ghișeele caselor de bilete și în afara programului, de un automat de bilete. Gara mai este dotată cu panouri electronice de afișaj la fiecare peron, pentru plecările apropiate și informații conjuncturale (lucrări, perturbații...).
Cele două linii sunt mărginite de două peroane simple și un pasaj subteran care permite călătorilor accesul la peronul opus.
https://fr.wikipedia.org/wiki/Gare_de_La_Ciotat#/media/File:Gare-LaCiotat49.jpg
Gara La Ciotat este deservită de trenurile TER Provence – Alpes – Cote d”Azur care efectuează curse între gările Marseille și Toulon sau Hieres. Există 33 de trenuri TER pe zi în fiecare sens.
.....................................................................................................................
Gara și cinematograful
Această gară a fost făcută celebră prin filmul turnat de frații Auguste și Louis Lumiere în 1895, intitulat:: Intrarea unui tren în gara La Ciotat (L”Arrivee d”un Train en gare de La Ciotat) .
În gară există o placă comemorativă dedicată turnării acestui film de către frații Lumiere, instalată în 1942.

https://fr.wikipedia.org/wiki/Gare_de_La_Ciotat#/media/File:Gare-LaCiotat47.jpg

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Gare_de_La_Ciotat
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Dum 11 Feb 2018, 15:18

Seria filatelică -Literatură și film

Al doilea timbru prezentat, are valoarea de 1100 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, dar din păcate imaginea nu este atât de clară încât să se vadă ce este scris dedesubt. Analizând imaginea locomotivei am văzut că seamană cu una din frumoasele locomotive cu abur,americane.
Poate fi una din următoarele:
Locomotiva americana

Central Pacific 4-4-0 Leviathan

Locomotiva cea mai apropiata de cea din timbru

O alta locomotiva

Și descrierea acesteia:

Această locomotivă a circulat pe linia de la Atchinson la Topeka & Santa Fe, predecesoarea liniei Atlantic & Pacific. Este un 4 – 6 – 0 de tip „Ten Wheeler”.
Datorită creșterii lungimii și tonajului, trenurilor de marfă și călători, seria 4 – 4 – 0  de pe această linie, a fost înlocuită cu următoarea serie....  4 – 6 – 0.
Când trenurile au devenit și mai lungi și mai grele pentru puterea seriei 4 – 6 – 0, locomotivele au fost folosite doar pentru trenurile mai scurte și mai ușoare de pe rutele secundare sau au fost vândute căilor ferate mai scurte.
Multe din aceste locomotive vor fi casate după 1920, o parte din ele rezistând pănă la 1940, dar după cel de-al doilea război mondial au mai rămas două la fier vechi.
Filmele western devenind din ce în ce mai populare, unele căi ferate mai scurte au mai folosit aceste locomotive cu abur și după anii 50 – 60 pentru creșterea numărului turiștilor pe căile ferate.. cosmetizând aceste locomotive prin folosirea unor coșuri de fum  și faruri false și folosind la revopsirea lor, culori nerealiste, pentru a imita locomotivele cu abur din prima epocă.

Sursa: http://eddiesrailroad.blogspot.ro/2011/04/early-north-american-steam-locomotives.html


În fundalul timbrului, afișul  filmului The Great Train Robbery ( Marele Jaf de tren) care este prima variantă din cele patru filme cu acest titlu. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea filmului nu poate fi citită.

Timbrul descris mai sus




Analiza filmului:
The Great Train Robbery (1903) (Marele jaf de tren)

Fundal
Unul din cele mai importante repere din istoria filmului a fost primul film narativ, The Great Train Robbery (1903), la care regia și imaginea este semnată de Edwin S. Porter – un fost cameraman al lui Thomas Edison. A fost unul din primele filme de acțiune, mai lung de 10 minute, cu 14 scene, filmat în noiembrie 1903 – nu în vestul extrem din Wyoming, ci pe Coasta de Est, în diferite locații din New Jersey ( la studioul Edison din New York, în Ținutul Parcului Essex din New Jersey și de-a lungul căii ferate Lackawanna).

Afisul filmului din 1903

Precursorul filmului western s-a bazat pe o poveste scrisă în 1896 de Scott Marble.Titlul filmului a fost la fel de popular ca cel al unei melodrame contemporane. A fost cel mai popular și mai de succes film comercial din era pre – Nickelodeon ( primul tip de spațiu interior dedicat proiecției imaginilor video de la începutul sec. XX), prin care s-a stabilit că filmul ar putea fi un adevărat mediu comercial.
Filmul a fost inițial promovat ca o copie fidelă a genului „Hold Ups” făcut celebru              de diversele bande certate cu legea din vestul îndepărtat. Scriitorul s-a inspirat dintr-un eveniment real petrecut în 29 august 1900, când 4 membri ai găștii lui George Leroy Parker (Butch Cassidy), supranumită „Hole in the wall”, a oprit trenul nr. 3 de pe linia lui Union Pacific care circula spre Table Rock, Wyoming.
Bandiții au forțat conductorul trenului să dezlege vagoanele de călători de restul trenului ca să arunce în aer casa de bani din vagonul poștal și să fugă apoi cu 5000 $ numerar.
………………………………………………………………………………..
Scena 1:Interiorul unui oficiu telegrafic feroviar:

Doi bandiți mascați intră într-un oficiu telegrafic feroviar și forțează funcționarul să pună semnalul pe oprire, pentru trenul care se apropie. Prin fereastra biroului se vede că trenul se oprește.Ei îl obligă pe telegrafist să scrie un ordin fals pentru mecanicul trenului, ca acesta să alimenteze locomotiva cu apă în această stație (în loc de Red Lodge, stația  de unde luau apa în mod obișnuit).Bandiții se ascund amenințând cu pistoalele în timp ce conductorul trenului se apropie de fereastra biroului. Telegrafistul speriat înmânează nota cu falsul ordin, conductorului.De îndată ce conductorul părăsește biroul, bandiții îi dau telegrafistului o lovitură în cap.Ei leagă telegrafistului picioarele și brațele la spate lasând-ul pe podea. Au grijă să-i pună și un căluș în gură.Văzând că trenul se pune în mișcare, bandiții ies repede afară.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr1.jpg

Scena 2: Turnul de apă:

Bandiții se ascund în dosul turnului de apă unde datorită ordinului fals, trenul trage încet pentru a lua apă. Cei mai îndrăzneți bandiți se strecoară pe furiș în tren (între tenderul locomotivei cu abur care transporta  combustibil și apă și vagonul poștal, înainte ca trenul să plece mai departe.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr2a.jpg

Scena 3: Imagini din interiorul vagonului poștal:

Funcționarul din vagonul poștal este ocupat cu munca pe care o desfășoară conform programului său, în timp ce trenul se deplasează. Prin ușa laterală deschisă a vagonului, poate fi văzut peisajul în mișcare. Lucrătorul este alarmat atunci când aude un sunet neobișnuit. Privind prin gaura cheii de la ușa frontală a vagonului dinspre locomotivă, vede doi bandiți care încearcă să pătrundă prin ușa vagonului poștal.După ce-și revine din spaimă rapid, el încuie cutia care conține obiectele de valoare și aruncă cheia pe ușa laterală deschisă a vagonului. Apoi scoate revolverul și se ghemuiește în spatele biroului de lucru, în timp ce hoții sparg ușa și intră. După un schimb de focuri, lucrătorul poștal este ucis.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr3a.jpg

în timp ce unul dintre bandiți stă de pază în ușă, celălalt încearcă să deschidă cutia de valori.Găsind-o încuiată,  el caută zadarnic în buzunarul lucrătorului cheia. Pentru a o deschide, el atașează un exploziv safe-ului și după aprinderea fitilului se adăpostește .Explozia dinamitei deschide cutia, aruncând în aer un fum roșu  și pachetele cu bani.Bandiții adună obiectele de valoare și trei saci poștali și părăsesc vagonul poștal prin ușa dinspre locomotivă.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr7.jpg

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr8.jpg

Scena 4: Tenderul și interiorul cabinei locomotivei văzută spre partea din față a trenului:

Trenul se mișcă cu aproximativ 40 mph. În timp ce doi bandiți au jefuit vagonul poștal, un alt bandit urcă pe tender și ține mecanicul sub amenințarea armei.Un al patrulea bandit se luptă cu fochistul care a luat o lopată de cărbuni pentru apărare și a urcat pe tender.Ei se bat cu pumnii, pe tender până când cad. Banditul este avantajat de faptul că e mai sus decât fochistul. El ia o bucată de cărbune cu care lovește fochistul în cap până când acesta devine inconștient.Apoi după ce l-a copleșit, aruncă corpul victimei  din trenul aflat în mișcare. (Acesta a fost un efect special uimitor, deși era doar un manachin). Cei doi bandiți forțează mecanicul să oprească trenul.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr3.jpg

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr4.jpg

Scena 5: Vederea laterală a trenului oprit :

Sub amenințarea armei, mecanicul este obligat să părăsească locomotiva nu înainte de a da înapoi pentru a dezlega locomotiva de restul vagoanelor.Apoi bandiții merg înapoi, între locomotivă și partea din față a trenului. Mecanicul este obligat să împingă trenul aproximativ 100 de picioare (33 m), lăsând restul vagoanelor în spate.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr5.jpg

Scena 6 : O scenă exterioară care prezintă părăsirea vagoanelor de către călători pentru scena hold up-ului.

Pasagerii trenului sunt obligați să părăsească vagoanele. Unul dintre bandiții înarmați îi obligă pe toți să țină mâinele sus.Toți pasagerii sunt aliniați de-a lungul trenului lângă linia apropiată. În timp ce ei sunt amenințați cu un pistol, bandiții jefuiesc călătorii de lucrurile de valoare. Unul dintre pasageri (Gilbert M. „ Broncho Billy” Anderson) fuge din grup într-o încercare de evadare, dar este împușcat în spate. După ce fiecare a fost căutat și jefuit, bandiții înspăimântă pasagerii trăgând focuri de armă în aer.Apoi se urcă în locomotiva din fața trenului și pleacă. După dispariția bandiților, pasagerii se grăbesc să-l ajute pe omul cazut la pământ.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr6.jpg

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr6a.jpg

Scena 7 : Bandiții la bordul locomotivei, părăsesc scena hold up-ului

Bandiții sunt la bordul locomotivei cu sacii poștali și obiectele de valoare.Ei forțează mecanicul să pornească locomotiva pentru a ieși din scenă spre stânga.

Scena 8 :Mașina este frânată până la oprire și bandiții o iau la fugă.

Mai departe, de-a lungul liniei, la mai multe mile de scena anterioară, cei patru hoți forțează mecanicul să oprească locomotiva.Ei sar din locomotivă și fug spre partea mai înaltă a liniei și dispar în pădure.

http://www.filmsite.org/filmfotos/gtr9.jpg
........................................................................................................................
Sursa: http://www.filmsite.org/grea.html
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Mar 13 Feb 2018, 17:36

Seria filatelică - Literatură și film

Al treilea timbru prezentat, are valoarea de 300 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care este scris :Locomotive de Goods 1865 - 1872 .
În fundalul timbrului, afișul  filmului The Firs Great Train Robbery ( Primul Mare Jaf de tren) care este o alta variantă din cele patru filme cu acest titlu. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea filmului în franceză: La Grande Attaque du Train d”Or.

Timbrul descris mai sus

Și un bloc de 6 timbre ce fac parte din serie

Un train d’or pour la Crimee (Un tren de aur pentru Crimeea) - (Romanul)

Un train d’or pour la Crimee (titlul original: The Great Train Robbery) este un roman istoric polițist scris de Michael Crichton, apărut în Statele Unite în 1975 la Knopf (casă de editură de la New York).
El s-a inspirat din marele furt de aur din 1855, un jaf care a avut loc într-un tren ce traversa Anglia victoriană. Majoritatea acțiunii romanului se derulează la Londra.

Rezumat

În 1854, Eduard Pierce, un carismatic maestru de hoți, elaborează un plan pentru a fura încărcătura de aur de 25000 de lire sterline destinată trupelor de pe front din războiul Crimeii (1850 – 1856).
Banca responsabilă cu transportul încărcăturii, și-a luat măsuri extreme de precauție, închizând aurul în două seifuri fiecare cu câte două încuietori ceea ce necesita un total de patru chei pentru a le deschide.Apoi au folosit un complice – Robert Agar – un specialist în copierea cheilor.
Anticipând minuțios planul său cu un an înainte, Pierce maestrul hoților, a profitat de averea și contactele sale din societatea londoneză pentru a localiza cheile: directorii băncii, dl. Henry Fowler și dl. Edgar Trent au fiecare câte o cheie, celelalte două fiind păstrate într-un seif din biroul societății South Easthern Railway de la gara Podul Londrei.

Personajele principale

- Edward Pierce : hoț profesionist având relații sociale foarte bune atât în înalta societate cât și în mahalalele din Anglia victoriană sub acest nume fals, adevăratul său nume fiind John Simms.
- Robert Agar : specialist expert în copierea cheilor și lacătelor, de 26  de ani.
- Clean Willy : cunoscut ca cel ma bun „om șarpe” (specialist în evaziuni) din Londra, s-a alăturat echipei Pierce.
- Barlow : un criminal făcând oficiul de șofer al lui Pierce, punându-i la dispoziție în egală măsură și forța sa brută.
- Miss Miriam : fermecătoare amantă a lui Pierce, care este de asemenea, o actriță talentată și prin urmare unul din punctele forte ale echipei Pierce.
Ediții:
Statele Unite – mai 1975, Knopf
Franța – 1976 , Fayard
  1979. Hachet Jeunesse

Tema

Romanul se inspiră din marele furt de aur din 1855. În timp ce studia la Universitatea Cambridge, Michael Crichton a auzit de acest caz. El a citit mai târziu transcrieri ale procesului criminalilor și a făcut cercetări istorice asupra subiectului. Cu toate acestea, Crichton nu ar fi vrut să urmeze realitatea evenimentelor, ci pur și simplu să retranscrie cadrele.El a schimbat de asemenea numele persoanelor implicate: William Pierce devenind Edward Pierce și Edward Agar devenind astfel Robert Agar.
Crichton este de asemenea interesat în romanul său de cultura victoriană și de maniera în care dezvoltarea căilor ferate a schimbat radical Anglia.El se concentrază pe contextul istoric al romanului, utilizând cu ușurință în dialogurile sale, expresiile argotice ale epocii. Oferă numeroase digresiuni, care prezintă diferite aspecte ale societății și unele curiozități din acea vreme.

Adaptări

1979 : La Grande Attaque du train d”or ( The first Great Train Robbery), film britanic de Michael Crichton, adaptat de el însuși după romanul său omonim, cu Sean Connery în rolul lui Pierce, Donald Sutherland în cel al lui Agar și Lesley-Ane Down în cel al lui Miriam. Filmul a fost nominalizat pentru premiul de cea mai bună imagine de British Society of Cinematographers și a primit Premiul Edgar-Allan-Poe pentru cel mai bun scenariu scris pentru cinema.
....................................................................................................................................
Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/Un_train_d%27or_pour_la_Crim%C3%A9e



La Grande Attaque du train d”or ( Marele atac al trenului de aur) – (Filmul)

La Grande Attaque du train d”or (titlul original : The First Great Train Robbery) este un film britanic realizat de Michael Crichton (este si autorul scenariului Juarassic Park), lansat în 1979. Filmul este adaptarea romanului lui Michael Crichton – Un train d”or pour la Crimee (Un tren de aur pentru Crimeea), inspirat din marele furt de aur din 1855 din Regatul Unit în timpul războiului Crimeii.

Sinopsis

Edward Pierce vrea să realizeze un mare jaf atacând un tren încărcat cu lingouri de aur în valoare de 25000 de lire sterline care trebuiau să servească la finațarea trupelor britanice aflate în Crimeea anului 1855. Dar, în epocă, n-a fost comis niciodată un furt la bordul unui tren în mers și Pierce va trebui să inoveze în toate domeniile pentru a-și duce treaba la bun sfârșit.
Fișa tehnică
- Titlul : La Grande Attaque du train d”or
- Titlul englez : The First Great Train Robbery
- Titlul alternativ : The Great Train Robbery
- Regia : Michael Crichton
- Scenariul : Michael Crichton
- Muzica : Jerry Goldsmith
- Imaginea : Geoffrey Unsworth
- Montajul : David Bretherton
- Producător : John Foreman
- Societatea de distribuție : United Artist
- Țara de origine : Regatul Unit
- Limba : engleză
- Pelicula : Color – Panavision
- Genul : Aventură
- Durata : 110 minute
- Data lansării : 28 iunie 1978 în Franța
Distribuția
- Sean Connery - Edward Pierce
- Donald Sutherland – Robert Agar
- Lesley-Anne Down – Miriam
- Malcolm Ferris – Henry Fowler
- Alan Webb – Edgar Trent
- Pamela Salem – Emily Trent
- Gabrielle Lloyd – Elizabeth Trent
- Wayne Sleep – Willy l”Anguille
Film de autor
Acesta este ultimul film a cărui imagine a fost realizată de Geoffrey Unsworth, care va muri pe platourile de filmare a filmului Tess. Filmul este dedicat lui.
................................................................................................................................
Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/La_Grande_Attaque_du_train_d%27or
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Dum 18 Feb 2018, 23:18

Seria filatelică -Literatură și film

Al patrulea timbru prezentat, are valoarea de 2200 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea uneia din multele variante ale filmului Anna Karenina, dedesubt fiind scris : Locomotive Transsiberien Express 1914.

În fundalul timbrului, afișul  filmuluiAnna Karenina. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea romanului: Anna Karenina.

Timbrul descris mai sus


Filmul din 1967 în variantă rusească

Scenele în care apare trenul sunt la începutul și la sfârșitul filmului




Romanul

Anna Karenina

Anna Karenina (în rusă: Анна Каренина) este un roman scris de Lev Tolstoi și publicat în foiletoane, în intervalul 1875 - 1877. Cu „Anna Karenina”, atenția lui Tolstoi se îndreaptă spre viața contemporană. În raport cu Război și pace, aici sfera de realități și probleme se restrânge: este un roman al vieții de familie. Anna Karenina este considerat cel mai „cinematografic” roman al lui Tolstoi, beneficiind de numeroase ecranizări. Nefericita Anna a fost întruchipată de actrițe celebre: Greta Garbo (1935), Vivien Leigh (1948), Jacqueline Bisset (1985), Sophie Marceau (1997), Keira Knightley (2012).
Despre roman și scriitor
În 1873, Tolstoi a început să lucreze la următorul lui roman de mari proporții, inspirat parțial din niște evenimente ce au avut loc la o moșie învecinată, unde amanta respinsă a unui nobil s-a sinucis aruncându-se în fața unui tren. Acest subiect, pe fundalul recitirii poeziilor lui Pușkin copiilor săi l-a inspirat să scrie despre o familie cu adevărat nefericită.
Succesul ecranizării din 1935 a romanului lui Tolstoi a făcut din Greta Garbo imaginea Annei Karenina, cunoscută în toată lumea.
Rezumat
Răzvrătita Anna Karenina dă frâu liber pasiunii pentru un ofițer îndrăzneț, contele Vronski, și își părăsește căminul lipsit de dragoste pentru a se arunca în brațele unei iubiri pasionale, dar sortite eșecului. Ea își sacrifică astfel copilul și se supune condamnării de către înalta societate moscovită. Povestea tragică a Annei este întrețesută și contrastează cu idila și căsătoria dintre Constantin Levin și Kitty Șcerbațkaia, foarte asemăntoare cu cea dintre Tolstoi și soția sa. Cautând adevărul, Levin își exprimă opiniile despre societatea contemporană, politică și religie, care sunt adesea considerate ca aparținând autorului.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anna_Karenina

Adaptări ale romanului Anna Karenina

Romanul Anna Karenina scris de marele scriitor rus Lev Tolstoi a cunoscut o mulțime de adaptări în piese de teatru, filme, televiziune, balet, operă.
Iată lista adaptărilor în filme:
- 1911: Anna Karenina,o adaptare frnceză în regia lui Maurice Andre Maître;
- 1914: Anna Karenina, o adaptare rusă în regia lui Vladimir Gardin;
- 1915: Anna Karenina, o versiunea americană, jucată de actrița daneză Betty Nansen;
- 1918: Anna Karenina, o adaptare maghiară în regia lui Marton Garas;
- 1927: Love , o versiune americană, jucată de celebra Greta Garbo, în regia lui Edmund Goulding;
- 1935: Anna Karenina, cea mai cunoscută și apreciată versiune de critica de film, în care joacă Greta Garbo și Frederic March, în regia lui Clarence Brown;
- 1948: Anna Karenina, jucată de Vivien Leigh, Ralph Richardson, în regia lui Julien Duvivier;
- 1953: Anna Karenina, o versiune rusească, în regia Tatyanei Lukashevich;
- 1960: Nahr al-Hob (River of Love), varianta egipteană în regia lui Ezzel Dine Zulficar;
- 1967: Anna Karenina, o altă versiune rusească în regia lui Alexander Zarkhi;
- 1985: Anna Karenina, un film TV american, în care joacă Jacqueline Bisset și Cristopher Reeve, în regia lui Simon Langton;
- 1997: Anna Karenina, prima versiune americană realizată în Rusia, în regia lui Bernard Rose, jucată de Sophie Marceau și Sean Bean;
- 2012: Anna Karenina, versiunea briranică în regia lui Joe Wright,în rolul principal Keira Knightley.

Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Adaptations_of_Anna_Karenina
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Joi 22 Feb 2018, 16:06

Seria filatelică -Literatură și film

Al cincilea timbru prezentat, are valoarea de 800 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care este scris : Locomotive Pacifique a Chapelon 1936.
În fundalul timbrului, afișul filmului - La Bete Humaine - în regia lui Jean Renoir. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea romanului - La Bete humaine - de Emile Zola

Timbrul descris mai sus

La Bete Humaine (romanul lui Emile Zola)

La Bete Humaine este un roman de Emile Zola, publicat în 1890, fiind al șaptesprezecelea volum al seriei intitulată Les Rougon – Macquart. Acesta este rezultatul fuziunii unui roman despre justiție cu un roman despre lumea feroviară, care nu a fost în intenția inițială a autorului.
Prezentarea
Povestea evocă lumea drumului de fier și se derulează de-a lungul liniei Paris (gara Saint Lazare) - Le Havre. În perioada scrierii romanului, casa lui Emile Zola se afla la Medan, cu vederea la drumul de fier. Între cele două gări, descrise cu o mare precizie, eroii trebuie să oscileze pe acest traseu pendular, devenind jucăriile pasiunilor care-i domină. Marile drame vor veni la jumătatea drumului parcurs, la încrucișarea destinelor, într-un tunel, la intersecția (în locul imaginar numit în consonanță negativă) La Croix de Maufras.
Se obișnuiește să se spună că această poveste are doi eroi: de o parte, mecanicul Jacques Lantier și de cealaltă parte, locomotiva sa, Lison, pe care Lantier o iubește mai mult ca pe o femeie.
Pe lângă aspectul său documentar, La Bete humaine este un thriller, un thriller al secolului al XIX-lea care i-a șocat pe contemporanii lui Zola. Ni se prezintă nu mai puțin de două violuri, sumedenie de morți, două sinucideri cunoscute de cititor și două dezastre, dintre care multe sunt inspirate din diferite fapte reale. Sa susținut chiar că această avalanșă sumbră și teribilă, demnă de Grand-Guignol, i-a afectat lui Zola eventuala sa alegere la Academia fraceză.
....................................................................................................................

Rezumatul

Roubaud, adjunctul șefului de gară din Le Havre, angajat model, dar care a fost supus pe nedrept unei plângeri din partea unui client, merge la Paris pentru a se justifica. Soția sa , Severine, profită de aceasta pentru a-l însoți și de a face câteva cumpărături. El află din gura Severinei că Grandmorin, patronul și presedintele companiei feroviare, s-a culcat cu ea în adolescență. Nebun de gelozie, lovit în mândrie de Severine, decide apoi să-l omoare pe președintele Grandmorin, cu complicitatea ei punând-o să-i trimită o scrisoare de invitație.
Mecanic pe linia Paris – Le Havre, Jacques Lantier, 26 de ani, absolvent al școlii de Arte și Meserii, vine adesea, atunci când este liber, la nașa sa Phasie Misard, care își duce viața cu un paznic de barieră, în locul numit La Croix de Maufras, situat pe aceeași linie Paris – Le Havre. Sarcina de paznic de barieră este îndeplinită și de Misard, soțul ei și de fiica ei Flora. Căsătorindu-se cu Misard, Phasie a păstrat pentru ea zestrea de 10.000 de franci pe care a refuzat s-o împartă cu el. Pentru a obține banii, Misard o otrăvește lent, turnându-i salpetru în sare, dar în final el o va ucide cu otravă de șobolani. După moartea soției sale, Misard a răscolit toată casa, dar niciodată nu a găsit banii.
La rândul ei, Flore, 18 ani, este o tânără fată sălbatică, dotată cu un caracter puternic, care respinge toate avansurile pețitorilor ei, dar sfârșește prin a se îndrăgosti de Lantier care n-a iubit niciodată altceva decât locomotiva sa, obiectul pasiunii sale. În momentul când o posedă pe Flora, Jacques cade pradă unui impuls criminal care se află în subconștientul lui și ca să n-o omoare, el fuge cât mai departe. Mai mult decât atât, lui i se pare că vede o crimă realizată în trenul care trece, tren pe care el îl conducea de obicei.
Roubaud și soția sa l-au atras pe Grandmorin în tren și îl ucid. Ei sunt primii suspectați și Jacques Lantier îi recunoaște pe vinovați dar se lasă înduplecat de Severine care-l imploră din ochi.
Judecătorul Denizet, manipulează cazul, știind că cei doi vor moșteni casa ( cea în care, cândva, Grandmorin a abuzat-o pe Severine, situată în apropiere de Croix de Maufras) găsind un vinovat ideal în persoana lui Cabuche, un pădurar violent și dur, care a fost odată în apropierea unei alte victime a lui Grandmorin, pe care el a gasit-o și a consolat-o. Pădurarul este o victimă ideală pentru a distrage atenția și de a proteja imaginea publică a lui Grandmorin, marele burghez.
Severine, speriată de moarte ca să nu fie compromisă de găsirea unei scrisori pe care ea a fost forțată să i-o trimită lui Grandmorin prin care îl invita în trenul care-i va deveni fatal, încercă să-și înmoaie judecătorii și pe responsabilii companiei.
Menajul soților Roubaud pe care complicitatea crimei trebuia să-l sudeze, din contra, îl șubrezesc. Roubaud lucrează noaptea, începe să bea și puțin câte puțin devine dependent de jocurile de noroc folosind banii furați de la Grandmorin când a fost ucis, subtilizați atunci pentru a deturna atenția asupra unui hoț ipotetic. Chemat să depună mărturie, Lantier îi recunoaște pe vinovați, dar refuză să o acuze pe Severine.Aceasta din urmă, știind că el a văzut crima, recunoscătoare îl seduce, devenind amanta lui, în timp ce judecătorul acuză un nevinovat.Cei doi tineri amanți sunt văzuți adesea la Paris, fiind surprinși în final de Roubaud, Dar acesta ,devenit indiferent, nu mai spune nimic.
Într-o zi locomotiva lui Lantier este blocată de zăpadă la Croix de Maufras. Pasagerii trenului, printre care se afla și Severine, se refugiază la cantonul de la barieră, până când locomotiva este deblocată. Flore descoperă că Jacques Lantier și Severine Roubaud sunt amanți.La scurt timp după, Phasie moare la etaj în urma otrăvirii de către Misard.
Severine, vrând să se răzbune pe Roubaud pentru relele tratamente la care a fost supusă, vrea să-l determine pe Lantier să-l asasineze, dar acesta nu are curaj să o facă.
Roasă de gelozie, Flore provoacă cu bună știință un accident feroviar, sperând că-i va ucide pe Severine și Jacques aflați în tren. Ei supravețuiesc în timp ce victimile sunt numeroase. Jacques știe că ea este vinovata și Flore se sinucide făcând să fie lovită de un tren în tunelul Malaunay, din apropierea casei.
În cele din urmă, dorind să fugă pentru a trăi liberi în America, Jacques și Severine îi întind o cursă lui Ruobaud, la Croix de Maufras, în casa moștenită de la președintele Grandmorin. Dar în timp ce Severine vrea să-i dea lui Jacques curajul de a realiza crima, el recade în nebunia sa morbidă, își gâtuie amanta, cu puțin timp înainte de sosirea lui Roubaud. Cabuche sosește la locul crimei înaintea soțului și încearcă s-o salveze pe Severine. Roubaud apare mai târziu însoțit de Misard.În final Roubaud și Cabuche, sunt considerați complici de către judecătorul Denizet și vor fi condamnați amândoi la muncă silnică pe viață, nu numai pentru uciderea Severinei ( pentru care sunt nevinovați) și încă pentru cea a lui Grandmorin (pentru care doar Roubaud este vinovat). Jacques Lantier, chemat la proces ca martor, face ca cei doi să fie acuzați.
Jacques primește o nouă locomotivă dar care nu este atât de performantă ca Lison. Acest lucru sporește neînțelegerea dintre Jacques și fochistul său, care sfârșește într-o zi cu o bătaie între ei pe locomotivă. Ei cad și sunt uciși amândoi, fiind zdrobiți de tren.
...............................................................................................................................
Emile Zola la 1895

Adaptări cinematografice

- Die Bestie im Menschen, film german - 1920 în regia lui Ludwig Wolff;
- La Bete humaine – 1939 în regia lui Jean Renoir, avându-l protagonist pe Jean Gabin;
- Desirs humains, - 1954 în regia lui Fritz Lang, un remake în care rolul principal este încredințat lui Glenn Ford.;
- La Bestia humana, un film argentinian din 1954 de Daniel Tinayre;
- Cruel Train, un film englez de televiziune – 1995, de Malcolm McKay

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/La_B%C3%AAte_humaine

continuarea cu prezentarea filmului
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Sam 24 Feb 2018, 10:35

La Bete humaine (filmul lui Jean Renoir)

La Bete humaine este un film francez realizat de Jean Renoir, lansat în 1938, o adaptare după romanul omonim scris de Emile Zola.

Synopsis

Jacques Lantier este o victimă a impulsurilor criminale. El nu se simte bine în compania fochistului său Pecqueux pe „Lison”, locomotiva cu abur, cu care face cursele pe linia Paris – Le Havre. Din nefericire pentru el, o întâlnește pe Severine Roubaud, al cărei soț, șef adjunct la gara Le Havre, tocmai l-a ucis pe Grandmorin, nașul tinerei femei, căruia aceasta i-a cedat în tinerețe.Severine devine amanta sa și în curând aceasta îi sugerează lui Lantier să-i elimine soțul stânjenitor. Sub influența unei crize, Lantier o omoară pe Severine. Revenind pe locomotiva sa, el mărturisește crima însoțitorului său Pecqueux și într-un acces de disperare, se sinucide aruncându-se din trenul aflat în mers.Pecqueux oprește trenul și nu poate decât să constate moartea lui Lantier lângă calea ferată.

Fișa tehnică

Titlul : La Bete humaine
Realizator : Jean Renoir
Scenariul : Jean Renoir, adaptat după romanul - Bestia umană - de Emile Zola
Imaginea : Curt Courant
Muzica originală : Joseph Kosma
Cântecul : Le petit coeur de Ninon (versurile Georges Millandy, muzica: Ernesto Becucci);
Filmarea : august – septembrie 1938, Studios de Billancourt ; exterioare : gara Saint Lazare, Evreux, Le Havre, Breaute – Beuzeville, Rouen și împrejurimi.
Producători : Raymond Hakim și Robert Hakim
Producția : MM. Hakim și Paris Film
Țara de origine : Franța
Limba : franceză
Pelicula : 35 mm alb – negru, camera 120 Parvo
Genul : dramă
Durata : 100 minute
Data lansării:
Franța : 23 decembrie 1938 (Paris, Cinema Madeleine)
Regatul – Unit : 20 aprilie 1939
Statele Unite : 19 februarie 1940

Distribuția

Jean Gabin : Jacques Lantier, mecanic pe „Lison”
Simone Simon : Severine, soția lui Roubaud
Fernard Ledoux : Roubaud, adjunct șef de gară la Le Havre
Julien Carette : Pecqueux, fochist pe „Lison”
Blanchette Brunoy : Flore,   verișoară și prietenă din copilărie cu Jacques
Charlotte Clasis : Phasie Misard, mătușa și nașa lui Lantier
....................................................................................................
Despre film

Întregul film se desfășoară în universul căilor ferate. Acesta începe cu o secvență extraordinară de „iad” din cabina mecanicului unei locomotive cu abur de tip Pacific 231.  Seriile 3 – 231 G 592 și 3 – 231 F 632 au fost folosite la filmări. Cu această ocazie, SNCF a acordat un sprijin substanțial echipei de filmare, dându-i chiar și lecții de conducerea unui tren lui Jean Gabin.
..................................................................................................
Jean Renoir și-a luat unele libertăți în adaptarea romanului lui Zola, din moment ce acțiunea filmului are loc în timpurile contemporane turnării filmului și nu în epoca celui de-al doilea Imperiu. Există, de asemenea, multe elemente ale romanului, care au fost eliminate din film: gelozia Florei care provoacă un accident de tren, la Croix de Maufras.Acțiunea este mult simplificată, în comparație cu cea din romanul lui Zola. În cele din urmă, finalul filmului este diferit de cel al cărții: în cartea lui Zola, Pecqueux și Jacques se bat pe platforma locomotivei trenului în mers, sfârșind amândoi prin zdrobirea sub roțile trenului.
Filmul este turnat în 1938, la puțin timp de la înființarea SNCF. Locomotivele nu au montate încă plăcuțele cu noile numere de înmatriculare, iar vagoanele de călători mai au inscris pe părțile laterale cuvântul „ETAT”. Cu toate acestea, într-una din imagini putem vedea deja un vagon cu inscripția SNCF.
...............................................................................................................
Sursa :  https://fr.wikipedia.org/wiki/La_B%C3%AAte_humaine_(film)  


Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Mar 27 Feb 2018, 10:39

Seria filatelică -Literatură și film

Al șaselea timbru prezentat, are valoarea de 1200 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, dar din păcate imaginea nu este atât de clară încât să se vadă ce este scris dedesubt.
În fundalul timbrului, afișul  filmului Shanghai Express (Expresul de Shnghai) din care se distinge imaginea celebrei Marlene Dietrich.În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea romanului care din păcate nu poate fi citită.

Timbrul descris mai sus (stânga jos)

Boule de suif (Bulgăre de seu)

Boule de suif este o nuvelă de Guy de Maupassant, scrisă în cursul anului 1879 și publicată în 1880, după o lectură făcută de autor în ianuarie, în fața prietenilor săi din „grupul Medan”. ......
......................................................................................................................
Rezumatul

În iarna, 1870 – 1871, perioada războiului franco-prusac, orașul Ruen (Normandia) este invadat de prusaci. Pentru a scăpa de ocupație, zece persoane iau diligența spre Dieppe: un cuplu de negustori, un cuplu de burghezi, un cuplu de nobili, două călugărițe, un democrat și în final tânăra numită Bulgăre de seu (din cauza excesului de greutate).
Călătoria se anunță dificilă : călătorii suferă de foame și numai tânăra femeie s-a gândit să-și ia provizii, pe care le împarte cu generozitate. Călătorii fac o oprire peste noapte la un han din Totes, ocupat de prusaci.A doua zi ei nu mai pot pleca deoarece ofițerul prusac îi supune unui șantaj, cerând tinerei Bulgăre de seu, să se culce cu el, pentru ca ceilalți să-și continue drumul, dar aceasta refuză.La început, toți sunt șocați de comportamentul prusacului, dar zilele trecând, se instalează plictiseala, și toți fac presiuni asupra tinerei, care în cele din urmă cedează.
Ziua următoare, călătorii ignoră faptul că Bulgăre de seu, nu și-a putut face provizii, în timp ce ei și-au pregătit prânzul. Nici unul din ei nu vrea să-i dea nici o bucățică de pâine tinerei femei. Povestea se termină, cu tânăra Bulgăre de seu, în lacrimi, căzută pradă disperării.
....................................................................................................................

Adaptări cinematografice

Ernest Haycox s-a inspirat din această nuvelă pentru a scrie Stage to Lordsburg, deplasând acțiunea în Statele Unite. John Ford a făcut westwern-ul Cheveauchee fantastique. În Franța a trebuit să vină anul 1945 pentru ca această nuvelă să fie transpusă pe ecran. Scenariul lui Henri Jeanson, Louis Hee și Christian –Jacque, face referire directă la situația din 1939 – 1945. Filmul este un omagiu adus patriei și Rezistenței din acea perioadă.
.......................................................................................
1928 : La Femme disputee, Statele Unite, Henry King (film mut)
1932 : Shanghai Express, Statele Unite, Joseph von Sternberg (80 de minute)
1934 :  Boule de suif ( Ruska), URSS, Mihail Romm (film mut)
1939 : Stagecoach (La Chevauchee fantastique), Statele Unite, regia John Ford, prima colaborare cu John Wayne (97 minute).
1943 : Night Plane from Chungking, Statele Unite, Ralph Murphy
1944 : (Mademoiselle Fifi), Statele Unite, Robert Wise (69 minute)
1945 : Boule de suif, Franța, Christian-Jacque, (103 minute)  o înlănțuire  și fuziune dintre Boule de suif și Mademoiselle Fifi.

Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/Boule_de_suif

Shanghai Express (Filmul)

Expresul din Shanghai este un film american realizat de Josef von Sternberg, lansat în 1932, și recompensat cu un Oscar pentru cea mai bună imagine. Al patrulea fim pentru cuplul Marlene Dietrich / Josef von Sternberg după Îngerul albastru, Inimi arse și Agentul X27.

Synopsis

Shangahi Lily, este o frumoasă aventurieră (Marlene Dietrich), care regăsește în trenul „Shanghai Express” care mergea de la Pekin la Shanghai, pe bărbatul pe care-l iubise cândva, căpitanul Donald Harvey. El este un renumit medic militar, care trebuie să opereze o personalitate la Shanghai; ea este o „cabotină” tipul de mare cocotă colonială, care sub pseudonimul de „Shanghai Lily” (Crinul de Shanghai se numea în realitate Madeleine),frânge inima iubiților săi după despărțirea de Harvey.
Regăsirea lor, care se anunță irezistibilă, este perturbată de războiul civil, atunci când un lider rebel, Chang, determină oprirea trenului într-o mică gară pentru a lua un ostatic. Acesta este căpitanul Harvey, cea mai importantă figură printre pasagerii occidentali, care este reținut ; dar liderul rebel pentru a mări șantajul o reține și pe Shanghai Lily, de care este puternic atras. Integritatea fizică a căpitanului Harvey fiind în joc...Părăsit în trecut de femeia lacomă și fără inimă cum toată lumea își imaginează... Madeleine se sacrifică și acceptă să-l urmeze pa Chang.
În ultimul minut, Chang este ucis de o „puicuță de lux” chinezoaică, pasageră a trenului, pe care el o abuzase în trecut, și profitând de liniștea în care se derula evenimentul, căpitanul Harvey după ce doboară unul sau doi rebeli, urcă în trenul unde era Madeleine și expresul pornește cu toată viteza.
Dar Madeleine este prea mândră pentru a explica lui Harvey, motivele pentru care acționat așa, iar  regăsirea celor doi îndrăgostiți este mai dificilă ca oricând.Ea este puțin în situația personajului Boule de Suif, cu excepția faptului că în final ea nu s-a culcat cu inamicul, și nu poate spune pentru ce a fost de acord să o facă ...În cele din urmă totul se aranjează la întoarcere, datorită intervenției pastorului Carmichael, care a fost martorul celor întâmplate spunându-i lui Harvey că el s-ar fi putut înșela pentru modul cum a acționat Madeleine.

Sursa :  https://fr.wikipedia.org/wiki/Shangha%C3%AF_Express




Filmul Shanghai Express
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Joi 01 Mar 2018, 10:57

Seria filatelică -Literatură și film

Al șaptelea timbru prezentat, are valoarea de 2500 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care este scris : Locomotive type 2 – 3 – 0 N 230 G 353.
În fundalul timbrului, afișul  filmului Murder on the Orient Express. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea romanului Agathei Christie, Le crime de l”Orient - Express.

[url= https://www.trussel.com/detfic/guinea02.jpg]Timbrul descris mai sus[/url]

Crima din Orient Express (romanul)

Le Crime de l’Orient Express (titlul original : Murder on the Orient Express) este un roman polițist de Agatha Christie publicat la 1 ianuarie 1934 în Regatul Unit, care-l pune în scenă pe Hercule Poirot. În același an este publicat și în Statele Unite sub titlul: Murder in the Calais Coach (Crima din vagonul de Calais), apoi în Franța.
Crima din Orient Express este împreună cu Zece negri mititei (1939) unul din romanele Agathei Christie care au cunoscut un mare succes. A fost tradus în mai mult de treizeci de limbi. Partea din poveste care descrie personajul Ratchett, a fost inspirată de o crimă reală, afacerea răpirii copilului lui Charles Lindbergh, iar Agatha Christie a fost inspirată de această poveste adevărată, folosind ca fundal pentru romanul său,  incidentul survenit în februarie 1929 când Simplon Orient – Express (versiunea de Orient Express a fost creată de aliați în urma tratatului de la Versailles) a fost blocat de o furtună de zăpadă timp de 6 zile lângă Cherkeskoy în Turcia.

Rezumat

Hercule Poirot venit să rezolve un caz, se află în Siria la gara din Alep la ora 5 dimineața. El pleacă la Istanbul unde ar vrea să facă puțin turism. Când ajunge la hotel, portarul, îi dă o telegramă în care i se spune să se întoarcă la Londra. Atunci el își ia bilet la Orient Express spre Londra și va lua masa la restaurantul hotelului. Aici îl recunoaște pe prietenul său dl. Bouc, șeful companiei de vagoane de dormit, care-l ajută să găsească un loc. În tren, dl. Ratchett, un bogat american este ucis la miezul nopții.Poirot, examinează corpul victimei cu ajutorul doctorului Constantine și constată că a fost ucis cu douăsprezece lovituri de cuțit. El descoperă repede că adevăratul nume al d-lui. Ratchett este Casetti, cunoscut ca fiind conducătorul bandei care a răpit-o pe micuța Daisy Armstrong și a cerut o răscumpărare de 200 000 de dolari.. Cadavrul micuței a fost regăsit după plata recompensei. Traumatizată, mama micuței Daisy a murit dând naștere unui al doilea copil, iar soțul ei, disperat, s-a împușcat în cap. Poirot în colaborare cu dl. Bouc și doctorul Constantine, interoghează pasagerii trenului și descoperă un mare număr de informații complementare. Mai târziu, se găsește arma crimei, în trusa de toaletă a Doamnei Hubbard.

Personajele

- Samuel Ratchett alias Cassetti, antipatic om de afaceri american, victima.
- Hercule Poirot, detectiv particular belgian, conducătorul anchetei;
- M. Bouc, directorul Companiei internaționale de vagoane de dormit din Belgia;
- Doctorul Constantine, medic grec din vagonul de Atena; el se aocupă de analiza corpului victimei;
- Hector MacQueen, secretarul american al lui  Ratchett;
- Colonelul Arbuthnot, militar englez, reîntors din Indiile britanice cu Taurus – Express;
- Edward Masterman, valet de cameră ,englez al lui Ratchett;
- Antonio Foscarelli, exuberant om de afaceri italo – american, venit de la Chicago;
- Domnișoara Mary Debenham, guvernantă engleză sosită de la Bagdad cu Taurus – Express;
- Greta Ohlsson, misionară suedeză, merge la Istambul;
- Contele Rudolf Andrenyi, diplomat ungur;
- Contesa Helena /Elena Andrenyi/ consoarta contelui;
- Natalia Dragomiroff, prințesă rusă;
- Hildegarde Schmidt, guvernanta germană a prințesei;
- Doamna Caroline Hubbard, extravagantă văduvă americană;
- Cyrus B. Hardman, detectiv new-yorkez sub acoperire ca agent de vânzări texan de benzi pentru mașini de scris;
- Pierre Michel, (șef de tren) conductor francez pentru vagoanele de dormit de pe linia Istanbul – Calais din „Simplon – Orient – Express”

Planul vagonului de Calais

Agatha Christie călătorise cu Orient – Express – ul, în 1928, fapt ce i-a permis includerea în romanul său a detaliilor vagoanelor trenului, cum ar fi poziția mânerelor ușilor.
Crima din Orient Expres ocupă locul 41 în clasamentul celor mai bune o sută de cărți polițiste din toate timpurile, stabilit de asociația Scriitorilor americani de mister.

Adaptări cinematografice

1974 : Le Crime de l”Orient – Express (Murder on the Orient Express). Film britanic realizat de Sidney Lumet, cu Albert Finney în rolul lui Hercule Poirot
2017 : Le Crime de l”Orient – Express (Murder on the Orient Express), film american realizat de Kenneth Branagh care este și interpretul detectivului Poirot
......................................................................................................

Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/Le_Crime_de_l%27Orient-Express

Le Crime de l'Orient-Express (film, 1974)

Crima din Orient Expres este un film britanic realizat de Sidney Lumet și lansat în 1974. Este adaptarea directă a romanului cu același nume de Agatha Christie.

Synopsis

Iarna anulu 1935 la Istanbul. Celebrul detectiv belgian Hercule Poirot, aflat în vizită în Turcia, trebuie să se reîntoarcă urgent în Franța și această reîntoarcere neprevăzută din Turcia în Franța presupunea la începutul sec. XX de o rezervare cu cîteva zile înainte pentru o traversare a Mediteranei cu vaporul, avionul nefiind încă un mijloc de transport internațional frecvent folosit. În căutarea unei soluții el revine în hotelul de lux al gării din Istanbul, unde speră că norocul îi va da un mic impuls.
Și într-adevăr, reîntâlnește în salonul hotelului pe prietenul său domnul Bianchi (dl. Blachet în versiunea franceză și dl. Bouc în roman) care este directorul companiei de lux Orient Express, obține prin intermediul său, un loc dintr-un vagon al următorului tren care pleacă spre Calais, în care va călători și el , directorul companiei. Trenul pleacă și începe traversare primelor țări din estul Europei aflate pe ruta sa. Pe drum la traversarea Yugoslaviei, omul de afaceri Samuel Ratchett, simțind că viața îi este amenințată, cere ajutorul lui Poirot pentru a fi protejat, dar acesta refuză. În dimineața următoare, Ratchett este găsit în patul din cușeta sa, înjunghiat de douăsprezece ori în piept. În aceeași noapte, o furtună de zăpadă imobilizează trenul într-o regiune muntoasă. Soarele a răsărit deasupra unei câmpii complet pustii de jur împrejur și nu a mai nins de noaptea trecută iar starea imaculată a stratului de zăpadă din jurul trenului arată că nimeni nu a părăsit convoiul. Vinovatul este probabil încă în tren.Sunt ore lungi de așteptare până la sosirea trenului cu plugul de zăpadă, care va debloca calea. Directorul companiei care se află în această călătorie, propune prietenului Hercule Poirot să încerce să rezolve crima atat cît trenul este imobilizat,deoarece atunci când va porni după îndepărtarea zăpezii el va trebui să ceară sprijinul autorităților yugoslave și ar fi cel mai bine pentru toată lumea ca vinovatul să fie demascat, pentru a preveni reținerea călătorilor nevinovați, de către yugoslavi. Astfel, începe una dintre cele mai pasionante anchete din istoria romanului polițist...
.........................................................................................................

Distribuția

- Albert Finney : Hercule Poirot;
- Lauren Bacal : Doamna Harriet Hubbard, alias Linda Arden, mama doamnei Armstrong și a contesei Andrenyi;
- Jacqueline Bisset : contesa Helena Andrenyi;
- Michael York : contele Rudolph Andrenyi;
- Sean Connery : colonelul Arbuthnot, prieten al colonelului Armstrong;
- Vanessa Redgrave : Mary Debenham (Marie Bertram în versiunea franceză), secretara lui Armstrong
- Wendy Hiller : principesa Natalya Dragomiroff, prietena doamnei Hubbard și nașa doamnei Armstrong;
- Jean – Pierre Cassel : conductorul Pierre Michel, tatăl lui Paulette Michel, bona familiei Armstrong;
- Ingrid Bergman : Greta Ohlsson, asistenta lui Daisy Armstrong;
- Anthony Perkins : Hector McQueen, secretarul lui Ratchett și prieten al doamnei Armstrong;
......................................................................................

Producția
.................................................................................................................
Scenele din interiorul trenului au fost turnate în decoruri reconstituite, scenele cu peisaje care prezintă trenul din exterior sunt turnate în Franța, la Doubs pe linia Pontarlier – Gilley la periferia vechii gări din Montbenoit, iar scena  de început cu urcarea în tren la Istanbul a fost turnată în atelierele SNCF de la Saint – Denise, aproape de Paris. Restaurantul gării din Istanbul este reconstituit într-un mare hotel din Londra. Câteva planuri foarte scurte de la începutul filmului sunt turnate la Istanbul, de pe malul asiatic al Bosforului.
Locomotiva utilizată la turnarea filmului este de tipul 230 G 353, una din puținele mașini conservate de SNCF.
.................................................................................................................
Filmul a obținut un succes fără precedent pentru un film britanic. A fost nominalizat de șase ori pentru Oscar în 1975, dar numai Ingrid Bergman a obținut prețioasa statuetă (Oscar pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar).
....................................................................................................................
Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/Le_Crime_de_l%27Orient-Express_(film,_1974)

Și acum puteți urmări :

Fimul din 1974
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Lun 05 Mar 2018, 09:46

Seria filatelică -Literatură și film

Al optulea timbru prezentat, are valoarea de 300 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care scrie: Locomotive Japonaise D 51
În fundalul timbrului, afișul  filmului, Podul de pe râul Kway. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea romanului: Le pont de la riviere Kway

Timbrul descris mai sus

Și blocul de șase timbre de care aparține

Le Pont de la riviere Kway (roman)

Podul de pe râul Kway este un roman de Pierre Boulle, a cărui poveste se desfășoară în timpul celui de-al doilea război mondial și care a fost transpus pe ecran de David Lean în 1957 (produs de Sam Spiegel și Alec Guinness).
El descrie suferințele soldaților aliați prizonieri, obligați de japonezi să construiască o linie de cale ferată de 415 km lungime pentru a lega Thailanda de Birmania, atunci când japonezii au ocupat această regiune. Această legătură a fost numită „ cale ferată a morții”, deoarece  a costat viața a zeci de mii de muncitori înrolați, din care 16 000 de prizonieri de război aliați, reduși la sclavie. Aproape un sfert dintre bărbații folosiți la această lucrare , au cedat din cauza epuizării și a bolilor (holera, malaria și dizenteria). Punctul nevralgic a fost construirea unui pod peste râul Kwae Yai, a cărui primă variantă de lemn a fost finalizată la 17 octombrie 1943 la Kanchanaburi.

Faptele istorice

Podul de pe râul Kway a exista cu adevărat și a fost reconstruit de atunci. Acesta este un pod construit în Thailanda, la Kanchanaburi la ordinele armatei imperiale japoneze, ca parte a unei linii de cale ferată nord – sud, construită între Myanmar și coastele thailandeze pentru transportul de materii prime necesare efortului de război japonez. Thailanda era atunci aliat diplomatic al Japoniei și parte integrantă din sfera de prosperitate a Asiei de est. În același timp, datorită mișcărior de rezistență ale populației thai, aliații au fost informați despre proiect și amplasarea exactă a podului, care a fost bombardat în mod repetat, mii de prizonieri aliați de război (și zeci de mii de muncitori thai) găsindu-și de asemenea moartea în aceste bombardamente iar un număr suplimentar de decese s-au produs pe acest șantier  de construcție de asemenea amploare.Podul a fost pus în funcțiune la sfârșitul războiului și se vizitează și astăzi.
........................................................................................................................
Adaptarea cinematografică

Romanul lui Pierre Boulle a fost adaptat la cinema de David Lean în 1957.

Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/Le_Pont_de_la_rivi%C3%A8re_Kwa%C3%AF_(roman)

Podul de pe râul Kwai(filmul)

Podul de pe râul Kwai (titlu original: The Bridge on the River Kwai) este un film american și britanic de război din 1957 regizat de David Lean. Rolurile principale au fost interpretate de actorii William Holden și Alec Guinness. A câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film. Este bazat pe un roman francez omonim din 1952 scris de Pierre Boulle. Filmul este o lucrare de ficțiune care împrumută construcția căii ferate Burma (denumită și calea ferată a morții) din perioada 1942-1943 ca fundal istoric al acțiunii. A fost filmat în Ceylon (acum cunoscut sub numele de Sri Lanka). Podul din film era situat în apropiere de Kitulgala.

Distribuție

William Holden - Shears (Locotenent Comandor/matelot, clasa a 2-a/Maior)
Alec Guinness - Locotenent-colonel Nicholson
Jack Hawkins - Maior Warden
Sessue Hayakawa - Colonel Saito
James Donald - Maior Clipton
Geoffrey Horne - Locotenent Joyce
André Morell - Colonel Green
Peter Williams - Căpitanul Reeves
John Boxer - Maior Hughes
Percy Herbert - soldat Grogan
Harold Goodwin - soldat Baker

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_de_pe_r%C3%A2ul_Kwai

Geneza

Carl Foreman, scenarist, descoperă o carte apărută în 1952 numită: Le pont de la riviere Kway. Acuzat de a fi comunist, Foreman părăsește Hollywood-ul pentru Anglia. Aici transformă în scenariu cartea scrisă de francezul Pierre Boulle.Foreman se întâlnește cu producătorul Sam Spiegel care este entuziasmat de scenariu și decide să preia proiectul. Spiegel trimite cartea scrisă de Boulle, lui David Lean, ocupat cu turnarea filmului Vacanțe la Veneția cu Katharine Hepburn, și pleacă la Paris pentru a încerca să obțină drepturile de adaptatre. Autorul și editorul sunt surprinși să vadă că cineva se interesează de această carte.
David Lean avea nevoie de bani pentru a se despărți de soția sa și acceptă o întâlnire cu Carl Foreman și Sam Spiegel la New York.La 4 februarie 1956, producătorul acceptă și semnează un contract cu societatea lui Spiegel,  Horizon Pictures care avea la rândul ei contract cu Columbia Pictures pentru distribuirea și finanțarea filmului.
......................................................................................................................................
Locul turnării filmului

Filmul s-a turnat în Ceylon (astăzi Sri Lanka). Podul vizibil în film și pe afișul original era situat în apropiere de Kitulgala.

Construcția podului
.................................................
Donald M. Ashton, directorul artistic al filmului, pleacă  în Ceylon, (țară pe care el o cunoștea bine deoarece părinții soției sale aveau acolo o plantație de ceai)  pentru a repera locul unde se va turna filmul. La o sută de kilometri de Colombo, capitala economică a țării, în împrejurimile localității Kitulgala, el regăsește viziunea amintirilor sale: un lung râu, Kelani, mărginit de junglă și un lac perfect pentru construcția podului.
Podul care trebuia să servească doar ca decor a fost construit fără studiile necesare unui pod adevărat. Timp de doi ani de căutări pe care echipa a consacrat-o filmului, un om a venit să le arate o bucată de hârtie de orez decolorată care a fost scoasă fraudulos din Birmania în timpul, războiului. Pe acea hârtie erau notate detaliile și o schiță a unui pod de pe „calea ferată a morții” pe care un comando trebuia să-l găsească. Această schiță care a servit ca model pentru podul construit sub îndrumarea unui tânăr inginer de lucrări publice, descoperit de Ashton. La înălțarea podului în mărime naturală au fost folosiți 1500 de arbori de pe malurile râurilor din apropiere și transportați cu ajutorul a patruzeci și cinci de elefanți. În plus, au fost construite în amonte, barajele necesare controlării nivelului apei, permițând realizarea scenei reale în care personajul Alec Guinness, descoperă sub nisipul umed, cablul detonatorului.
Inițial prevăzut cu o structură ușoară, podul va trebui consolidat,după ce compania feroviară din Ceylon a oferit pentru producerea filmului, un tren cu o locomotivă cu abur cântărind aproape 30 de tone. Construcția care a ajuns în cele din urmă la 130 de metri lungime și 28 de metri înălțime având un cost estimat de 500 000 de dolari (Spiegel anunță la lansarea filmului că podul a costat 250 000 de dolari, o cifră negată de Donald Ashton care a anunțat costul real de 52 085 dolari) este unul din cele mai impozante decoruri realizate vreodată pentru un film.
Se pot găsi multe asemănări cu Podul Forth din Scoția care a fost făcut de asemenea pentru trecerea unei căi ferate ( și care  a fost luat ca model de Anghel Saligny pentru podul său).

Aruncarea podului în aer

Explozia podului, punctul culminant al fimului, lipsește din cartea lui Pierre Boulle.
....................................................................................................................
Distrugerea podului este realizată la sfârșitul turnării pe 10 martie 1957 fiind posibilă o singură dată.La turnarea filmului, scena devine cea mai așteptată de către membrii echipei de filmare. David Lean, decide să filmeze explozia podului cu cinci camere plasate în unghiuri strategice (și o filmare a podului în întregime) întâi cu încetinitorul apoi accelerată.
...................................................................................................
David Lean dorește o singură explozie, dar Sam Spiegel insistă pentru realizarea a nu mai puțin de două sau trei explozii. Producătorul are ultimul cuvânt. Pentru a asigura siguranța operatorilor și a mecanicului de locomotivă un sistem de semnalizare este creat de Donald M. Ashton.
În momentul când operatoriii pornesc camerele, fiecare aprinde o lumină pe un tablou aflat într-un loc sigur, înainte de declanșarea exploziei. Mecanicul face același lucru, înainte de a sări din trenul aflat în mișcare. Cele șase lumini aprinse constituie semnalul că nimeni nu este în apropierea podului și că explozia poate avea loc în condiții de siguranță. Numai că în timpul primei încercări, unul din operatori din grabă, a uitat să-și aprindă lumina de semnalizare, anulând explozia.În același timp, mecanicul trenului sărise deja, lăsând locomotiva să se îndrepte pe podul care nu ducea nicăieri. Trenul nu a căzut în gol , spectaculos, dar a lovit generatorul electric aflat la capătul celor trei kilometri de cale ferată.
Ashton a cerut ministrului echipamentelor din Ceylon să-i ofere o macara pentru a readuce trenul pe șine, dar acesta refuză, motivând că el nu a fost invitat să asiste la distrugerea trenului.Locomotiva este pusă în cele din urmă pe șine după câteva ore de muncă cu ajutorul scripeților și elefanților iar scena a putut fi turnată pe 11 martie.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Le_Pont_de_la_rivi%C3%A8re_Kwa%C3%AF_(film)




Filmul Podul de pe râul Kway
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Mier 07 Mar 2018, 08:52

Calea ferată a morții

Calea ferată a morții (oficial: Taimen - Rensetsu Tetsudo) este denumirea sub care este cunoscută o cale ferată care leagă Birmania de Thailanda, prin Trecătoarea celor Trei Pagode. A fost construită pentru Imperiul Japonez, în scopul consolidării Sferei de Coprosperitate a Marii Asii Orientale.

Descriere

Calea ferată a morții este cunoscută și sub denumirea de Calea ferată Birmania - Thailanda. Ea leagă, prin Trecătoarea celor Trei Pagode, Bangkok, capitala Thailandei de Rangoon, capitala Birmaniei, acum Myanmar. Are o lungime de 415 kilometri (258 de mile).

Istorie

Calea ferată a morții își are numele de la infamanta muncă silnică la care au fost supuși prizonierii de război aliați și populația civilă, din lagărul de muncă, de către puterea militaristă japoneză, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru construirea acestei căi ferate, în scopul susținerii forțelor sale în campania din Birmania. La construirea acestei căi ferate au fost forțați să muncească, în condiții inumane, 180.000 de muncitori asiatici și 60.000 de prizonieri de război aliați. Dintre aceștia, circa 90.000 de muncitori asiatici și 16.000 de prizonieri aliați au murit, ca rezultat direct al realizării proiectului (6.318 britanici, 2.815 australieni, 2.490 de olandezi, 356 de americani și un număr mai mic de canadieni).
Partea cea mai cunoscută a acestei căi ferate o constituie probabil podul 277 peste fluviul Khwae Yai (în thai: แควใหญ่, în română: „Marele tributar”). La origine, fluviul a fost cunoscut sub numele de Mae Klong, dar din 1960 este cunoscut sub numele actual: Khwae Yai.

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Calea_ferat%C4%83_a_mor%C8%9Bii

Podul de pe raul Kwai, Kanchanaburi, Thailanda

Localnicii s-au trezit cu o problema mare pe cap dupa lansarea filmului "Bridge over the River Kwai" (Podul de pe raul Kwai), in 1957. Cu alte cuvinte, nu exista niciun pod - totul fusese inventat. Exista totusi un pod construit in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sub conditiile brutale impuse de japonezi. Numai ca, acel pod traversa raul Mae Khlaung, nu Kwai. Pentru a nu dezamagi turistii, au redenumit podul Khwae Yai si l-au transformat intr-o atractie.

Sursa : http://yuppy.9am.ro/top/Yuppy/Travel/292493/atractii-turistice-false/8/Podul-de-pe-raul-Kwai-Kanchanaburi-Thailanda.html




Podul obiectiv turistic

Sau cum știu alții să facă bani din turism.
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Vin 09 Mar 2018, 17:29

Seria filatelică -Literatură și film

Al nouălea timbru prezentat, are valoarea de300 FG. În prim plan apare locomotiva folosită la realizarea filmului, sub care scrie: Locomotive Allemande type 42 (1944)
În fundalul timbrului, afișul  filmului Von Ryan”s Express. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea L”Express du colonel von Ryan.

Timbrul descris mai sus

Expresul colonelului Ryan (Romanul original)

Romanul a fost publicat în 1963.Romancierul David Westheimer a fost prizonier de război în timpul celui de-al doilea război mondial.El a asistat la bombardamentul localității Bolzano în 1943 din cabina unui autocamion. Referentul cărții de la ziarul New York Times a spus că romanul „are totul pentru ecran, dar mai trebuie stabilite direcțiile camerei”.

Dezvoltarea

Romanul a devenit un best seller și 20th Century Fox a cumpărat dreptul de ecranizare pentru 125 000 dolari.Studioul îl desemnează pe Saul David ca producător și pe Mark Robson realizator. ...........................................................................................................................................Farnk Sinatra a citit romanul și a vrut să cumpere drepturile de ecranizare pentru el însuși; când a auzit că a pierdut pentru compania Fox, el și-a oferit serviciile sale pentru rolul principal.
Von Ryan”s Express a fost un proiect derulat cu mare atenție de 20th Century Fox, care încă nu-și revenise finaciar după extravaganța zdrobitoare cu Cleopatra. Fox a vrut să demonstreze că mai este în stare să facă filme la scară mare, alege dintr-un foc o locație în Europa și a construit la scara naturală o tabără închisoare în opoziție cu filmările în studio.

Von Ryan”s Express (filmul)

Von Ryan”s Express este un film de aventuri dspre cel de-al doile război mondial, realizat în 1965, despre un grup de prizonieri de război aliați, care realizează o evadare îndrăzneață prin deturnarea unui tren de marfă și fug prin Italia ocupată de germani, în Elveția. Acest film are ca staruri pe Frank Sinatra și Trevor Howard și se bazează pe romanul lui David Westheimer.El beneficiază și de regia lui Mark Robson.Filmul schimbă sever mai multe aspecte ale romanului, mai ales finalul care este mult mai optimist decât în carte. A devenit unul dintre filmele cele mai de succes ale lui Frank Sinatra.

Distribuția

Frank Sinatra as Col. Joseph L. Ryan
Trevor Howard as Maj. Eric Fincham
Raffaella Carrà as Gabriella
Brad Dexter as Sgt. Bostick
Sergio Fantoni as Capt. Oriani
John Leyton as Lt. Orde
Edward Mulhare as Capt. Costanzo
Wolfgang Preiss as Maj. von Klemment
James Brolin as Private Ames
John van Dreelen as Col. Gortz
Adolfo Celi as Maj. Bassilio Battaglia
Vito Scotti as Italian engineer
Richard Bakalyan as Cpl. Giannini
Michael Goodliffe as Capt. Stein
Ivan Triesault as Obergruppenfuhrer Wilhelm von Kleist

Filmarea
.....................................................................................................
Avioanele de luptă folosite la filmare erau Messerschmitt Bf 108. Majoritatea scenelor au fost realizate în locuri din nordul Italiei în gările Cortina d”Ampezzo și Santa Maria Novella Firenze din Florența. Secvența feroviară finală a filmului a fost trasă în Caminito del Rey în defileul văii calcaroase El Chorro și podurile de cale ferată adiacente aflate în apropiere de Malaga din regiunea Anadaluzia, Spania.
...............................................................................................................
Sursa : https://en.wikipedia.org/wiki/Von_Ryan%27s_Express





Si varianta subtitrata
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Mar 13 Mar 2018, 14:32

Seria filatelică -Literatură și film

Al zecelea timbru prezentat, are valoarea de 1500 FG. În prim plan apare locomotiva Diesel electrică folosită la realizarea filmului, sub care scrie: Locomotive Electrique 9010 2 - D – 2.
În fundalul timbrului, afișul  filmului Stranger on a train. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee și în partea dreaptă, denumirea romanului -L”inconu du Nord Express.

Timbrul descris mai sus

Blocul de 6 timbre din care face parte

Necunoscutul din Nord Express –roman

Necunoscutul din Nord Express (Strangers on a Train) este primul roman polițist al scriitoarei americane Patricia Highsmith. Publicat în 1950, el a cunoscut un succes de public și de critică imediat și a fost adaptat de mai multe ori pentru cinema.

Rezumat

Guy Haines vrea să divorțeze de soția infidelă, Miriam Joyce Haines, pentru a se căsători cu femeia pe care o iubește (Anne). Într-un tren, îl întâlnește pe Charles Anthony Bruno, un playboy psihopat care îi propune „crime la schimb” :Bruno o va ucide pe soția lui Haines iar acesta îl va ucide pe tatăl său.
Haines nu-l ia în serios pe Bruno, dar acesta o ucide pe soția sa la scurt timp.Haines ezită să denunțe criminalul la poliție, este conștient de riscurile la care se expune și se simte din ce în ce mai vinovat. Bruno, la rândul său, continuă să-i amintească lui Haines că trebuie să-și îndeplinească partea sa din înțelegere. Presiunea devine de nesuportat și Haines îl ucide pe tatăl lui Bruno.
Sentimentul vinovăției se amplifică la Haines , în timp ce Bruno se implică tot mai mult în viața sa privată. Între timp, un detectiv face legătura între cei doi bărbați și începe să caute adevărul.
Bruno se înneacă în timpul unei plimbări cu barca, în ciuda încercărilor disperate a lui Haines de a-l salva.Obsedat de crima comisă, Haines îi mărturisește totul, fostului amant al soției ucise. Acesta îl iartă pe Haines.În acest timp, detectivul aude mărturisirea lui Haines, care în cele din urmă i se predă.
Premii și onoruri
Necunoscutul din Nord-Express primește la apariția sa o nominalizare pentru cel mai bun roman al anului 1951 la Premiile Edgar Allan Poe din partea Asociației Scriitorilor de mister din America. Romanul ocupă locul al 38-lea în clasamentul celor mai bune 100 de romane polițiste din toate timpurile.

Adaptări

Acest thriller psihologic a fost adaptat de mai multe ori pentru cinema. Cea mai faimoasă adaptare este cea a lui Alfred Hitchock care a fost inspirat de ideea de început a romancierei și de câteva elemente din romanul original.
O altă adaptare din 1969 a fost realizată de  Robert Sparr cu titlul –Istoria unei crime - cu Paul Burke, făcând povestea originală de nerecunoscut.
În 1996, un telefilm realizat de Tommy Lee Wallace sub titlul – Alianță interzisă – cu Jacqueline Bisset, înlocuiește cei doi protagoniști masculini cu două femei.

Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/L%27Inconnu_du_Nord-Express_(roman)

Necunoscutul din Nord-Express (filmul)

Necunoscutul din Nord – Express (Strangers on a Train) este un film american realizat de Alfred Hitchock, lansat în 1951, inspirat în parte din romanul Patriciei Highsmith.

Synopsis

Intriga debutează prin sosirea simultană și simetrică, a doi bărbați la gară apoi continuă în tren, unde filmările pleacă dela pantofii celor doi. Această scenă se termină când al doilea bărbat îl atinge pe primul cu piciorul, atunci când își încrucișează picioarele.
............................................................................
(Cam acestea sunt scenele care implică trenul în acest film, restul acțiunii este tipică filmelor psihologice ale lui Hitchock)

Distribuția

Farley Granger (VF : Michel Gudin) : Guy Haines
Ruth Roman (VF : Jacqueline Ferrière) : Anne Morton
Robert Walker (VF : Michel André) : Bruno Antony
Marion Lorne (VF : Cécile Didier) : Mme Antony
Leo G. Carroll (VF : Abel Jacquin) : Le sénateur Morton
Patricia Hitchcock (VF : Rolande Forest) : Barbara Morton
Jonathan Hale (VF : Camille Guérini) : M. Antony
Laura Elliott (VF : Sylvie Deniau) : Miriam Joyce Haines
Howard St. John (VF : Claude Péran) : Le capitaine Turley
Norma Varden (VF : Marguerite Duval) : Mme Cunningham
John Brown (VF : Paul Villé) : Le professeur Collins
Robert Gist (VF : Robert Dalban) : Leslie Hennessy
Charles Meredith : Le juge Donahue
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::..
Locul filmărilor

Gara Pennsylvania din New York (șase zile)
Gara feroviară Danbury din Connecticut
....................................................................................................
Despre filmări

Personajul Cameo interpretat de Alfred Hitchock : la minutul zece la gara Metcalf, călătorul care urcă în tren cu un contrabas.

Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/L%27Inconnu_du_Nord-Express_(film)

Aici puteti vedea:

Filmul -Strangers on a Train

Deși în blocurile filatelice apar mai multe filme care au fost incluse în această serie, datorită slabei calități a fotografiilor , nu se pot distinge titlurile filmelor și romanelor  care sunt incluse în seria filatelică. Dacă le descoperiți m-ar bucura foarte mult.

Cu stimă,
C. Filip
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Lun 19 Mar 2018, 11:49

Seria filatelică -Literatură și film

Al unsprezecelea timbru prezentat, l-am identificat după afiș, mai bine zis, după coperta DVD-ului  În prim plan apare locomotiva Diesel electrică folosită la realizarea filmului, dar din păcate imaginea nu este atât de clară încât să se observe detaliile.
În fundalul timbrului, afișul  filmului Runaway Train. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee.

Blocul de 6 timbre din care face parte

Stânga jos, vezi afișul filmului:

https://resizing.flixster.com/H_737rtu44g9kk4oCiCxmu4zE6w=/206x305/v1.bTsxMTYxNDk5MDtqOzE3NzI5OzEyMDA7NzY4OzEwMjQ

Runaway Train (filmul)

Runaway Train (cunoscut de asemenea sub titlul francofon: La capătul cursei) este un film american realizat de Andrei Konchalovski, lansat în 1985.

Synopsis

Manny, un pușcăriaș multirecidivist, și Buck un tânăr impetuos, evadează dintr-o închisoare de maximă securitate pierdută undeva în Alaska.După un marș obositor, ei ajung la o gară feroviară și urcă într-un tren al cărui mecanic moare în urma unui atac de cord, la scurt timp după ce locomotiva a pornit. Frânele cedează, viteza convoiului crește progresiv și iremediabil;la postul central de dirijare a circulației operatorul este înnebunit de această situație și încearcă prin toate mijloacele de a opri cursa nebunească a trenului. Cei doi fugari sunt condamnați la o moarte crâncenă, de care ei nu știu încă nimic.

Distribuția

Jon Voight (VF: Marc de Georgi) : Oscar 'Manny' Manheim
Eric Roberts (VF: Dominique Collignon-Maurin) : Buck
Rebecca De Mornay (VF : Françoise Dasque) : Sara
John P. Ryan (VF : Pierre Hatet) : Le directeur de la prison Ranken
Kyle T. Heffner (VF : Vincent Violette) : Frank Barstow
T.K. Carter (VF : Emmanuel Gomès Dekset) : Dave Prince
Kenneth McMillan (VF : Jacques Dynam) : Eddie MacDonald
Stacey Pickren : Ruby
Walter Wyatt : Conlan
Edward Bunker (VF : Georges Atlas) : Jonah
Hank Worden : Un vieil homme
Tommy 'Tiny' Lister (VF : Richard Darbois) : Le gardien afro-américain
Danny Trejo : Un boxeur

Distincții

Globul de aur în 1986: recompensat pentru cel mai bun actor – John Voight;
Oscar 1986 : nominalizat pentru cel mai bun actor –John Voight;
Oscar 1986 : nominalizat pentru cel mai bun actor în rol secundar-Eric Roberts
Globul de aur 1986: nominalizat pentru cel mai bun actor în rol secundar – Eric Roberts;
Sursa : https://fr.wikipedia.org/wiki/Runaway_Train_(film)

Varianta engleză
..................................................................
În filmul - Runaway train - s-au folosit patru locomotive ale căilor ferate din Alaska, construite de EMD (Electro – Motive Division, locomotive manufacturer): GP40 – 2 #3010, F7 #1500, GP7#1801și GP7#1810. Ultimile două locomotive au fost reconstruite de ARR mai scurte în opoziție cu GP7 care au fost și ele transformate pentru filmări și dotate cu numerele fictive, 531 respectiv 812.
.................................................................................................................................
Trenul care a fost lovit a fost tractat de locomotiva MRS – 1 #1605. Aceasta fusese retrasă cu un an înaintea începerii filmărilor. După filmări a fost tăiată la fier vechi.
.....................................................................................................
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Runaway_Train_(film)

      Aici puteți vedea:

Filmul Runaway 1985
Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Lun 26 Mar 2018, 21:46

Seria filatelică -Literatură și film

Al doisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiș. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului,
În fundalul timbrului, afișul  filmului The General. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee.

Blocul de 6 timbre din care face parte-dreapta sus

Afișul filmului

Mecanicul „Generalei”(filmul)

Mecanicul „Generalei” este un film american din 1926, realizat de Buster Keaton și Clyde Bruckman. În anul 1989, anul creării Registrului Național de film, acesta este primul film selectat pentru biblioteca Congresului, pentru „importanța sa culturală, istorică și estetică” fiind clasat în Registrul Național de Film.

Synopsis

Johnnie este mecanicul unei locomotive numită Generalul, care a aparținut de Western and Atlantic Railroad, o companie feroviară din Estul american. Când a izbucnit  Războiul de Secesiune, lui Johnnie îi era foarte greu să aleagă între trenul său și Annabelle Lee, cea de-a doua sa dragoste. Cum el n-a putut să se angajeze în armată, Annabelle îi refuză dragostea. Cu toate acestea , atunci când „Generalul” este furat de spioni ai Uniunii, cu Annabelle la bord, Johnnie nu ezită să se lanseze în urmărirea trenului său și a logodnicei sale. După ce se infiltrază în armata Uniunii, Johnnie o primește pe Annabelle.  Ea și el fug urmați îndeaproape de armata inamică. După numeroase peripeții și după ce-i învinge pe unioniști, ajutându-i pe confederați, Johnnie primește gradul de locotenent și își regăsește logodnica.
........................................................................................................................
Distribuția

Buster Keaton : Johnnie Gray
Marion Mack : Annabelle Lee
Glen Cavender : Capitaine Anderson
Jim Farley : Général Thatcher
Frederick Vroom : un général sudiste
Charles Smith : le père d'Annabelle
Frank Barnes1: le frère d'Annabelle
Frank Agney : le sergent recruteur
Joe Keaton  : un général nordiste
Mike Donlin : un général nordiste
Tom Nawm : un général nordiste

Producția

Subiectul filmului este inspirat de un fapt autentic din timpul Războiului de Secesiune: raidul lui Andrews ((în engleză Great Locomotive Chase) este o acțiune miitară ce se derulează pe 12 aprilie 1862 în statul american Georgia. Voluntari ai armatei unioniste au furat un tren confederat pentru a perturba traficul pe calea ferată Western & Atlantic Railroad (W&A), care lega orașul Atlanta de orașul Chattanooga....). Buster Keaton a încercat să închirieze adevărata locomotivă „Generalul”, care era încă în funcțiune, dar compania feroviară care o deținea, refuză, deoarece  urma sa fie folosită pentru turnarea unei comedii. El a folosit o altă locomotivă de acelși tip.
Scena căderii locomotivei în râu, este cea mai scumpă scenă din filmul mut.

Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Le_M%C3%A9cano_de_la_%C2%AB_General_%C2%BB




Sus In jos
Semafor
V.I.P Member
V.I.P Member
avatar

Numarul mesajelor : 1142
Varsta : 61
Localizare : Pascani( IS)
Reputatie : 4322
Data de inscriere : 21/02/2010

MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   Lun 02 Apr 2018, 20:53

Seria filatelică -Literatură și film

Al treisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiș. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului.
În fundalul timbrului, afișul  filmului Union Pacific. În partea stângă numele Țării emitente – Republique de Guinee.

Blocul de 6 timbre din care face parte –stânga sus

Afisul filmului

Pacific Express (filmul)

Pacific Express (Union Pacific) este un film american realizat de Cecil B. DeMille, lansat în 1939.

Synopsis

Cu puțin înainte de 1870, în plin Război de Secesiune, două companii feroviare rivale încearcă, prin toate mijloacele, construcția liniei de cale  ferată care va traversa Statele Unite de la Est la Vest, legând oceanul Atlantic de oceanul Pacific. Prima, Union Pacific începe de la Atlantic. Trenul acestei companii este condus de Monahan ajutat de fiica sa Mollie, care se ocupă de intendență. Jeff Butler, agent guvernamental, asigură ordinea și protecția convoiului. A doua companie, Central Pacific, este susținută de un politician corupt Barrows, care utilizează toate metodele pentru a întârzia Union Pacific să realizeze cea mai mare parte a acestei linii de cale ferată. Un sabotaj al companiei Union Pacific este pus la cale de Dick Allen, un vechi prieten al lui Jeff Butler. Prietenia lor va fi pusă la grea încercare, interesele lor fiind contrare, și mai mult de atât, amândoi sunt îndrăgostiți de Mollie. După mai multe peripeții (sabotaje, furtul salariilor muncitorilor, atacul indienilor, lupte...), Dick moare ucis de Campeau, principalul artizan al sabotajului, în timpul unei ambuscade finale. Ultimul tronson de cale ferată este în sfârșit fixat, după care Jeff și Mollie vor să-și trăiască în cele din urmă, dragostea lor.

Fișa tehnică

Titlul original : Union Pacific
Titre francez : Pacific Express
Realizatori : Cecil B. DeMille, asistat de Arthur Rosson, Charles Barton și James P. Hogan
Scenariul : Walter DeLeon, C. Gardner Sullivan și Jesse Lasky Jr. După o poveste de Ernest Haycox
Adaptarea : Jack Cunningham
Directior artistic : Roland Anderson și Hans Dreier
Costume : Natalie Visart
Imaginea : Victor Milner
Efecte vizuale : Gordon Jennings, Farciot Edouart, Loren L. Ryder
Montajul : Anne Bauchens
Muzica : Sigmund Krumgold, John Leipold și Gerard Carbonara, Leo Shuken, Victor Young
Producția : Cecil B. DeMille, William LeBaron (producător executiv) și William H. Pine (producător asociat)
Societatea de producție : Paramount Pictures
Societatea de distribuție : Paramount Pictures
Țara de origine : Statele Unite
Limba : engleză
Format : alb-negru - 35 mm - Sunet mono (Western Electric Microphonic Recording)
Genul : Western
Durata : 135 minutes
Data lansării :
Statele Unite : 27 aprilie 1939 (premiera mondială la Omaha, Nebraska), 5 mai 1939 (lansarea națională)
Franța : 20 martie 1940

Distribution

Barbara Stanwyck (VF : Marie Francey) : Mollie Monahan
Joel McCrea (VF : Richard Francœur) : Jeff « Bucko » Butler
Akim Tamiroff (VF : André Gerbel) : Fiesta
Robert Preston (VF : Jacques Erwin) : Dick Allen
Lynne Overman (VF : Émile Duard) : Leach Overmile
Brian Donlevy (VF : Maurice Dorléac) : Sid Campeau
Robert Barrat (VF : Pierre Morin) : Duke Ring
Anthony Quinn (VF : Maurice Lagrenée) : Jack Cordray
Stanley Ridges (VF : Jacques Berlioz) : Generalul Casement
Henry Kolker (VF : Émile Drain) : Asa M. Barrows
Francis McDonald : Generalul Dodge
Willard Robertson : Oakes Ames
Evelyn Keyes (VF : Simone Rouvière) : Doamna Calvin
Richard Lane (VF : Henry Valbel) : Sam Reed
William Haade (VF : Robert Dalban) : Dusky Clayton
Regis Toomey (VF : René Fleur) : Paddy O'Rourke
Lon Chaney Jr. : Dollarhide
J. M. Kerrigan : Monahan
Harry Woods (VF : Jean Brochard) : Al Brett
Julia Faye : Mame
Sheila Darcy : Rose
Joseph Crehan (VF : Henri Ebstein) : Général Ulysses S. Grant

Și, printre actorii mai puțin cunoscuți :

Richard Alexander : un jucător de cărți
Stanley Andrews : Dr. Harkness
May Beatty : Doamna Hogan
Don Beddoe : un reporter
Monte Blue : un indian
Ward Bond : Tracklayer
Lane Chandler : un conductor de tren
Richard Denning : un reporter
James Flavin : Paddy
Byron Foulger : Andrew Whipple
Russell Hicks : un sergent
Noble Johnson : indianul care trage în pian
Mary MacLaren : soția unui oficial
Ray Mala : indianul cu țigara
Sam McDaniel : un slujitor la Saint-Louis
Nestor Paiva : un conductor de tren
George Regas : indianul care ascultă telegraful lui Mollie
Morgan Wallace (VF : Jean Toulout) : Senatorul Smith

Distincții

Premiul Palme d”or al Festivalului de la Cannes din 1939 a fost decernat retroactiv filmului Pacific Express în 2002, cu prilejul celei de a 55 –a aniversări a festivalului, de un juriu prezidat de  Jean d”Omersson.
....................................................................................................................

Despre film
......................................................................................................................
Premiera mondială a avut loc la Omaha în Nebraska, printr-o festivitate care a adunat 250 000 de persoane, fiind necesară prezența Gărzii naționale pentru menținerea ordinii. Un tren avea să sosească de la Hollywood transportându-i pe Cecil B. DeMille și vedetele filmului, Barbara Stanwyck și Joel McCrea. Timp de trei zile, ei au traversat Statele Unite, atrăgând mulțimi uriașe la fiecare escală. Un tren de epocă a continuat promovarea timp de 15 zile, parcurgând țara de la un ocean la altul, cu opriri în treizeci de orașe.
...................................................................................................
Sursa :  https://fr.wikipedia.org/wiki/Pacific_Express

Aici puteți vedea:

Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare   

Sus In jos
 
Timbre si Plicuri aniversare
Sus 
Pagina 2 din 3Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DESPRE CFR :: FOTOGRAFII DIVERSE-
Mergi direct la: