Forumul pasionatilor de trenuri din România
Bine ați venit pe Forumul pasionaților de trenuri din Romania.
Sper ca ceea ce veți gasi sa va fie de folos!

Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiti | 
 

  Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3 ... 9, 10, 11
AutorMesaj
florin.lifticariu



Numarul mesajelor : 759
Reputatie : 2247
Data de inscriere : 09/11/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mier 02 Sept 2015, 18:10

Nu plictisiti deloc !!!!!! daca se poate astept continuari cit mai repede !

Sus In jos
atamanu
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 65
Varsta : 60
Localizare : Galati
Reputatie : 1107
Data de inscriere : 08/02/2014

MesajSubiect: Amintiri din epoca de aur...a cailor ferate (37)   Joi 03 Sept 2015, 18:36


27.12.1989. Lucrurile incep sa reintre pe fagasul normal...Normal pentru gasca comunisto-securista a lui Ilici Iliescu. Se difuzeaza pe postul national TVR, filmul procesului si dupa multe ezitari si cel al executiei. Initial apre o varianta cenzurata , momentului final fiind inlocuit doar cu imagine neagra si coloana sonora cu impuscaturi . Ilici, motiveaza ca a fost difuzat in aceasta varianta, pentru nu a indarjii fanaticii teroristi in comiterea altor crime sangeroase. La cateva ore insa, revine la sentimente mai bune si este difuzata varianta " full options ". Ca o pura intamplare doar...Procesul Ceausestilor a fost filmat integral de un obscur cameraman ( pe vremea aceea ) numit Adrian Sarbu. Dupa " revolutie " domnul Sarbu a ajuns ce a ajuns, Ion Caramitru ( alt important revolutionar ) pe langa alte " maruntisuri " s-a capatat cu casa lui Zoe Ceausescu, iar bufonul Dinescu a ajuns din usier la " Uniunea Scriitorilor " mosier cu acte in regula la Cetatea.
Cel mai mult, insa, m-a impresionat atitudinea " barbateasca " a revolutionarului Mihai Tatulici cand si-a lovit prietenul de chefuri si orgii, Nicu Ceausescu, si l-a scuipat in fata dispretuitor... Revolutia Romana invinsese. Frontul Salvarii Nationale, anunta ca dupa instaurarea ordinei si linistei in tara, se va ocupa exclusiv de organizare primelor alegeri, cu adevarat democratice din romania. Ion Iliescu, declara sus si tare ( fara ca nimeni sa-i fi cerut asta ) ca in spiritul democratiei deja instalate, el ca si organizator, nu va candida la presidentie. Populatia cade pe spate extaziata fiind la atata corectitudine din partea unui om.
In comuna socrilor mei se restituie pamanturile. Taranii, cu lacrimi in ochi, isi primesc inapoi proprietatile confiscate. Ba mai mult, ca si bonus ( dupa desfiintarea bastioanelor comuniste numite C.A.P . - I.A.S. ) primesc de la stat ( dar ei inteleg bine ca numai tovarasul Iliescu le-a dat ) cate o vaca costeliva, supravietuitoare tuberculozei bovine ce facea ravagii in grajdurile ceapeului. Baietii destepti confisca in schimb toata " averea " CAP-ului. De la numerar, la utilaje si cladiri. Lumea e multumita, cum este si azi, vanturand dictonul << bai, sa fure in p..da masii, ca toti fura, da sa ne dea si noua cate ceva >> In comuna se declanseaza " noaptea cutitelor lungi " pentru bietele dobitoace. In magazia fiecarei case se inghesuie ligheane cu carne sangeranda. Pe piata bursei de carne din Independenta, pretul carnii de vita se prabuseste. Cainii batrani ai satului, daca ar traii, si-ar aduce aminte cu nostalgie cu cata generozitate sau ospatat ei atunci din resturile ce prisoseau. Socrii mei primesc trei vaci ( una pentru ei si doua pentru cei doi cumnati, riverani comunei ). Tata socru, devine instantaneu admirator fanatic al tovarasului Iliescu. Unul dintre cumnati, mai boem, schimba vaca, pentru un " credit pe termen lung " la birtul ( inca nu se inventasera barurile ) satesc. Celalat, mai chibzuit, o mai tine cateva zile, nemancata, pana ce incepe sa se clatine pe picioare. Apoi o casapeste si o transforma in lei fara valoare. Dobitoaca soacramii e cea mai norocoasa. Se sacrifica prima si e impartita frateste de catre intreaga familie ( inclusiv a mea ).
Pe scena politica isi fac aparitia timid, Coposu, Ratiu si Campeanu. Cei " trei cavaleri ai apocalipsei ". Frontul Salvarii Nationale contraataca prin propaganda de tip sovietic, difuzata subtil dar eficient. Cei trei nenorociti, care nu gustasera in viata lor " salam cu soia " sunt desfiintati politic de adevaratii patrioti ai neamului. Cel mai urat insa, in mediul rural, ajunge a fi Corneliu Coposu. Vampirul care ne are ca scop in viata, decat sa ia inapoi pamanturile taranimii muncitoare. Tata socru, care nu calcase in viata lui pe la biserica, o imputerniceste pe mama soacra sa-l " puna la blestem " pentru nelegiuirea lui, la " tovarasul parinte " al institutiei religioase din comuna. Vine revelionul si il petrecem in cea mai buna dispozitie posibila, cu gandul la " ploile cu carnati " ce vor urma in noul an. Totusi, chiar si la ceas aniversar, cand tovarasul Ilici ne felicita parinteste, o mica teama tot mai incolteste, ascunsa intr-un unger al sufletului. << Bai, daca o mai fi ramas vreo mana de teroristi ? Iti dai seama ce ravagii ar putea produce intr-o noapte ca asta ? >>...
Trec si sarbatorile de iarna si asa cum ma asteptam ( ba chiar prorocisem ) printre colegi, tatucu Iliescu se razgandeste si chipurile, la presiunea maselor isi anunta oficial candidatura. In Bucuresti apar in balconul revolutiei primii protestatari. In Galati publicul TVR ii injura la unison. << Ce mai vrea si idiotii aia soro. Bai, da astia-s chiar nesimtiti. Cum adica sa nu candideze tovarasul Iliescu la presedinte ! Ba boilor. Daca nu era el sa ne salveze de teroristi dracu ne lua si pe noi si pe voi nenorocitilor. Si adicalea aia de habar nu au ce-i ala salam cu soia au voie si el nu, ai ? Huuuuo animalelor !!!! >> Eu ma agit ca boul si pun la inima. Incerc sa mai conving din colegi cum ca noul viitor ales e o javra comunista si atat. Nu am nici un succes, cu toate incercarile mele. Lumea orasului rosu, nu are ochi decat pentru Ilici si ai lui. Geba incerc sa le povestesc ca Iliescu a fost apropiatul al impuscatului, ca " amaratul " de Petre Roman era fiul unui nomenclaturist, ca cioclul de Voican Voiculescu, securist dovedit ajunsese vice-prim ministru numai pentru ca se ocupase de executie, ca ministru de externe era unul, Celac, translator de limba rusa al C.C. ca militianul Chitac, ucigas la Timisoara ajunsese ministru de interne...Nu conta nimic. Tata Ilici era farul lor calauzitor si cu asta basta.
In combinat incep sa se petreaca deja schimbari mari. Apar primele organizatii de sindicat postrevolutionare. Muncitorimea organizata si libera, incepe sa actioneze " democratic ". Vanatoarea de vrajitoare se declanseaza. Sefii de tura, de schimb, de sectii, incomozi, adica cei ce nu tolerau chiulul, betia la locul de munca, furtul sunt identificati rapid ca fiind comunisti nenorociti si securisti mascati si inlaturati din functiile de conducere. E un haos general . Cativa mecanici instructori din depou, se pensioneaza precipitat. Tata Filip simte cum ii fuge pamantul de sub picioare. Devine deosebit de conciliant si dispus sa accepte aproape orice. Biroul T1 lucreaza din greu . Se fac si se desfac combinatii alambicate. Sunt anuntat ca pentru o perioada de timp ( nedefinita ) voi lucra pe locomotiva 125-036 ( LDE traditional al cocoasei de triere ). Deh, toata lumea dorea sa lucre la Furnale si Otelarii din pricina sporurilor salariale considerabile. Oricum nu mai aveam masina fixa, astfel incat nu puteam comenta. Ma instalez la 036. Masina mergea bine, atata doar ca era rapanoasa rau, si nu avea baterii de acumulator ( implicit pornire ). Din pricina acesta, statia de radio emisie-receptie era inutilizabila. Din pricina statiei inutilizabile, locomotiva efectua serviciul exclusiv in cocoasa de triere. Eram eu tanar, dar 12 ore petrecute numai in cocoasa, cu cateva zeci de trenuri triate si presate ma faceau sa ma uit cam " chioras " dimineta, dupa tura de noapte. IDM-ul statiei era insa incantat de prestatia mea. La cateva saptamani de serviciu in acea locatie, intr-o dimineata, ne-am cunoscut asteptand cursa conventie catre poarta. El m-a identificat primul, deoarece imi remarcase mecla inconfundabila din spatele geamurilor biroului de miscare, amplsat strategic. Era binisor mai puriu decat mine.
- Salut ! Tu esti baiatu de la 036 ?
- Salut ! Corect.
- Esti venit de la gara, cumva ?
- Nu frate. Sunt ratacit de la sectorul Otelarii...
- Bai, ma lesi...Puteam sa pun pariu ca esti fost ceferist.
- Bine, am lucrat si la gara, da" ca ajutor..
- Pai vezi ma, ca am avut dreptate. Hai sa traiesti. Imi place cum te misti, pe onoarea mea. Imi mancase plamanii nea Zinca ( un mos ce se pensionase si in locul caruia esuasem aici ) in ultimele luni. Numai prostii facea. Ajunsesem la disperare.
- Hai sa urcam, c-a venit masina...
In autobuz, mai vorbim de una, mai vorbim de alta si profitand ii zic.
- Bai nene. Zici ca esti multumit de prestatie...
- Asa e.
- Pai atunci frate, mai scapa-ma si pe mine din cand in cand cu vreun tren, o ora la vale sau la deal, ca tot batand tampoane in cea cocoasa mi se acreste uneori.
- Tu crezi ca nu m-am gandit si eu...Da ce sa-ti fac puiule, daca n-ai statie. Vorbeste cu ai tai sa-ti puie baterii pe masina si ramanem cei mai buni prieteni.
- ( aici injur urat, asa ca nu reproduc ) ...de unde baterii. De la mama de-acasa ? Oricum multumesc ca ai retinut ideea...
Pe la jumatatea lui ianuarie, am prins masina la revizie in depou. Am facut rost repede de o punga de dero si jumatate de sac de nisip fin de turnatorie. Sase ore am frecat capotele lungi cat o pista de biliard. Atata mizerie aveau pe ele, incat fara ajutorul abrazivului fin ca o pudra, nu as fi reusit s-o indepartez. Cand am terminat, spre seara, nu mai puteai spune ca este vorba despre aceeasi locomotiva. Urmatoarea tura de noapte, m-am prezentat ca de obicei, la datorie tot " la drapel ". Imi tot framantam creierii cum sa rezolv problema statiei de emisie-receptie. Pe la 22.30, zic, hai sa balotez ceva, ca tot eram intr-o pauza de manevra. Pornesc resoul artizanal ( o carcasa de tabla ce insuma doua rezistente de macarale pe suporti speciali ) si care functiona legat direct la generatorul auxiliar. Il priveam cum se inroseste ca o fata mare prin care trece...curentul, evident, cand pac, am o revelatie..... Sar ca ars, sa nu uit ideea si cotrobaiesc in " poseta de serviciu ". Acolo, stiam ca am pus candva, o lampa de control artizanala, confectionata dintr-un bec de port orar ( 15W ) si doua fire de cablu litat, cositorit la borne. Ma rog in gand patronului spiritual al ceferistilor, nea" Gheorghita ca juniorul de acasa sa nu fi cotrobait prin tzoasca, si asta saracu" suflet bun, ma ajuta. Lampitza e la locul ei. O scutur de firimituri si scame si ma apuc de teste. Cuplez un fir la borna negativa iar pe celalat il tot plimb de-a lungul rezistentei inseriate....In liceu am fost un bou. Daca-mi vedeam de carte si nu de prostii, ma salutau si pe mine subalternii cu : " sa traiti domn inginer " Da, pana si boul, cat e el de bou se pricepe la ceva. Asa ma pricepeam si eu la tot felul de improvizatii si experimente pe partea electrica. Bordul Daciei mele 1100 era substantial tunat fata de cel original cu ceasuri indicatoare de tot felul. Si le montasem singur.. Deci. Conform legilor fizicii, in functie de cat scurtcircuitam rezistenta obtineam o tensiune mai mare sau mai mica in bec. Era logic. Tensiunea o puteam nimeri ( imi trebuiau 12 volti ) nu era problema. Faceam rost de un bec de 12 sau 24 V si se rezolva. Nu stiam insa valoarea amperajului rezultat si exista riscul ca acesta sa fie prea mare. Dar, cine nu risca nu castiga. Mintenas, cand a trecut pe langa mine un coleg cu un motan de 700 CP ( asta avea instalatia pe 24 V ) am facut rost de un bec la valoarea aia, Am gasit pe rezistenta punctul unde becul lumina cam la jumatatea fluxului sau normal de lumina si l-am " introdus in memorie ". De aici a fost o joaca. Statia exista pe masina pentru ca facea parte din inventar. Firele de alimentare ( dupa ce fusesera demontate bateriile de acumulatori ale locomotivei ) existau si ele. Era posibil insa, ca cineva sa-si fi " bagat vastul " pe acolo, ciordind cine stie ce componente. Dar aidoma, era la fel de posibil ca ea, sa fie functionala. Am facut o improvizatie de legatura, dupa ce in prealabil oprisem resoul si-l lasasem sa se raceasca,si m-am convins ca este destul de perfecta, incat nu va " flama " sub tensiune. Am conectat apoi resoul, mi-am facut cruce cu limba si am apasat be butonul de conectare al statiei....Led-ul verde, ce semnifica alimentarea acesteia s-a aprins. Moto, Moto, Motorolaaaaa !!! Am asteptat cateva secunde cu degetul pe el, cu teama ca ar putea apare fum, rau prevestitor, sau cine mai stie ce reactie adversa. Nimic din toate acestea. Emotionat, am luat microfonul si apasand pe butonul acestuia am apelat IDM-ul:
- Miscarea Malina !...Miscarea Malina !........pauza . Am facut exact o ...ula eram sa-mi zic
- Da miscarea Malina. Aud clar si frumos in difuzorul statiei. Sar in sus ca o capra de bucurie si privesc ceasul. Era aproape miezul noptii.
- Miscarea, sunt 125-036. Cum ma auzi ?.....pauza...
- Bai, care esti ala, glumetu" ? Tu n-ai somn sau ai glume in program. Ia vezi-ti de treaba ta, ca dai de dracu".
- Miscarea, fara vrajeala. Sunt 125-036 si din momentul asta statia mea functioneaza....Avem o vorba....
Omul, curios peste poate, m-a scos imediat din triaj si m-a adus in fata garii. Ma astepta acolo. S-a urcat in cabina si s-a convins singur ca vorbisem de la statia masinii, si nu de la una portabila ( cum mai aveau lacatusii de revizii sau sefii de manevra ). Din seara aceea natura serviciului meu in statia Malina s-a ameliorat substantial. Triam in viteza cateva trenuri, apoi eram scos pe liniile de expediere, la proba si acceleratul de marfa demara la turatia maxima. Doar proba franei ma interesa sa fie facuta constiincios. Numarul de vagoane si compunerea trenului era treaba miscarii. Remorcam tot ce se poate remorca ( facand abstractie de PTE ) si pentru concesia asta, aveam parte de distractie maxima. Trei luni am lucrat pe 036, in Malina si mi-a placut la nebunie. Ca bun gospodar, am renuntat la improvizatie. Am facut rost din depou de o rezistenta originala ( din schema electrica a masinei ) pe care am amplasat-o in blocul aparatelor intr-un suport liber. Rezistenta avea cursor, original din fabrica, asa ca instalatia era aproape perfecta. Singura chestie, era sa nu opresc motorul, pentru ca atunci ramaneam si fara curent si fara statie...
Lui nenea de la biroul T1 ( prietenul meu ) se vede treaba ca i-au ajuns la urechi ispravile mele in acel sector, de unde spera el ca-i voi cere cu lacrimi in ochi sa ma schimbe, astfel ca pe la jumatatea lui martie, la o " scoala a personalului " m-a anuntat acru, ca:
- De luna viitoare, domnu" mecanic, ai sa treci inapoi la sectorul dumitale.
- Da cu ce ocazie domnu" sef ? Eu vreau sa raman la 36. Sar tafnos si cu chef de scandal.
- Cu ocazia ca dumneata esti prins pe schema de personal la sectorul cald, domu" mecanic si modificari in organigrama se fac numai cu aprobarea acestui serviciu.
Grisa, instructorul meu, imi trage un ghiont si-mi face discret semn sa-mi tin gura. O fac din respect pentru el, dar ..ut in gand treizeci de Dumnezei . T1 pleaca si ma trezesc apostrofat :
- Ce-i ..ulica, te mananca limba nu-i asa ? Sari ca prosata la bataie, nu ?
- Pai nu vezi ce-mi face asta ?.....
- Ai rabdare. Tocmai vroiam sa-ti spun, da nu am mai avut timp. Luna viitoare vine de la reparat 363, masina ta. Seful a decis sa va refaca partida ca la inceput...Nu-mi multumi. Nu-i meritul meu. El a hotarat singur.....................................
Sus In jos
florin.lifticariu



Numarul mesajelor : 759
Reputatie : 2247
Data de inscriere : 09/11/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Joi 03 Sept 2015, 19:06

UFFFF...DE CE NU SCRIETI O CARTE ? AVETI UN HAR DE A POVESTI CARE MA CAPTIVEAZA !!!!
Sus In jos
atamanu
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 65
Varsta : 60
Localizare : Galati
Reputatie : 1107
Data de inscriere : 08/02/2014

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Joi 03 Sept 2015, 19:16

Nu mai are nici un haz Florine. Sunt pline puscariile de " scriitori " si numai VIP-uri. Deja piata este suprasaturata. Si-apoi, daca Doamane fereste ma salta astia, tizii lui Iliescu, ce ma fac ? Mai am eu inspiratie acolo ? Prevederea e mama intelepciunii, zice o vorba din popor.....
Sus In jos
b74mrv



Numarul mesajelor : 4
Reputatie : 1354
Data de inscriere : 28/03/2013

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Lun 19 Oct 2015, 20:52

Cu drag aștept continuarea povesti.
Sus In jos
JohannDB



Numarul mesajelor : 48
Reputatie : 1166
Data de inscriere : 17/11/2013

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Lun 22 Feb 2016, 18:05

Din 3 Septembrie 2015, de când ”atamanul” a avut ultima intervenție, a mai trecut o bucată de vreme... Poate că este din nou plecat din țară și eventualele ”sarcini” de bunic îi acoperă tot timpul ce poate și-l vrea și pentru spiritului său... Și noi ni-l dorim din nou aici, dar, mai avem de așteptat.....
   Nici eu n-am mai intrat de mult timp pe acest forum, că n-am avut.....timp; doream din tot sufletul să mă amuz și să râd cu lacrimi la o nouă ”povestire” de-a ”ataman-ului”....
   Pauza este destul de lungă...., dar să sperăm că ”atamanul” este bine sănătos !!!
   P.S. Și eu aveam o poveste cu serviciul militar al anilor 78-80... Dar nu ai totdeauna ”dispoziția” de-a scrie, dar a SCRIE CU DUH și PRICEPERE, astfel ca cel te ascultă să te asculte/citească cu maximă nerăbdare și sete....!!!! Greu de făcut, când ești (ca autor) subjugat de alte nevoi urgente d-ale vieții !!! Că să faci asta, trebuie să cazi într-o ”stare pentru scriere”.....
Sus In jos
rinaldoparaipan



Numarul mesajelor : 1
Reputatie : 232
Data de inscriere : 20/04/2016

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Lun 25 Apr 2016, 22:15

Extraordinara poveste!!!Am terminat primele 4 pagini azi dimineata pe la ora 3.
Si acum restul.Tot respectul pentru autor!!!
Sus In jos
jorj6



Numarul mesajelor : 1
Reputatie : 1852
Data de inscriere : 13/11/2011

MesajSubiect: ba iesti tare Costele,am lucrat si eu acolo,le zici bini di tat..   Sam 25 Iun 2016, 08:06

c o r v i n a scris:
...Domnu Costel, nu mai inserati... "daca ai rabdare..." Este evident ca materialele dv. sunt neidolielnic foarte asteptate, deci, sub nici o forma nu se pune problema "rabdarii" noastre! Invocati mai degraba..."nerabdarea"...! :shock: :roll: :shock: 
Very Happy
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Astazi la 18:18

Sus In jos
 

Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 

 Subiecte similare

-
» Aparitia si dezvoltarea cailor ferate pe plan mondial
» Caile ferate din Basarabia
» Harta cu reteaua Cai Ferate Romane
» Pagini din istoria Căilor Ferate Române
» Caile Ferate Romane
Pagina 11 din 11Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3 ... 9, 10, 11

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-