Forumul pasionatilor de trenuri din România
Bine ați venit pe Forumul pasionaților de trenuri din Romania.
Sper ca ceea ce veți gasi sa va fie de folos!

Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiti | 
 

  Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3 ... , 9, 10, 11  Urmatorul
AutorMesaj
florin.lifticariu



Numarul mesajelor : 759
Reputatie : 2243
Data de inscriere : 09/11/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mar 16 Dec 2014, 19:20

Unde sinteti ??? IMI LIPSITI...
Sus In jos
florin.lifticariu



Numarul mesajelor : 759
Reputatie : 2243
Data de inscriere : 09/11/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mier 24 Dec 2014, 20:06

Craciun Fericit !
Sus In jos
florin.lifticariu



Numarul mesajelor : 759
Reputatie : 2243
Data de inscriere : 09/11/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Lun 19 Ian 2015, 19:55

O POSTARE NOUA SE POATE ??? :shock: :shock: :shock:
Sus In jos
JohannDB



Numarul mesajelor : 48
Reputatie : 1162
Data de inscriere : 17/11/2013

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mar 27 Ian 2015, 15:42

La Mulți Ani băieți și să puteți fi deosebit de și foarte sănătoși.....așa le puteți face pe toate și....răbda toate !!!
Și eu aștept un semn de la "atamanu"..., atât aici pe forum, cât și-n particular !!
Sper să fie sănătos și "bine-mersi" (cum se mai spune), în ciuda lungii lui tăceri.....
Din păcate la apelul telefonic de dinainte de Crăciun nu mi-a răspuns nimeni....auzeam doar un apel prelung, până ce robotul îmi spunea c-ar fi mai bine "să fac altceva".... La e-mail-ul trimis, n-am primit niciun răspuns !!
Astăzi la toate apelurile telefonice am primit numai "număr ocupat"....nu cred că vorbește continuu, sau să am eu "bafta" de-a suna "chiar" când el vorbește......
Mă repet : Sper să fie sănătos !!!.....deși nu poate fi contactat!
Sus In jos
florin.lifticariu



Numarul mesajelor : 759
Reputatie : 2243
Data de inscriere : 09/11/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Joi 29 Ian 2015, 17:40

Vreun semn... ???
Sus In jos
JohannDB



Numarul mesajelor : 48
Reputatie : 1162
Data de inscriere : 17/11/2013

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mier 04 Feb 2015, 07:43

Din păcate....și luni și marți (02 și 03 februarie) la apeluil telefonic, am avut numai "linie ocupată" (ca și la apelurile precedente)..... Imposibil de contactat !!! Semn rău, oare ??
Sus In jos
Simply18
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 1081
Varsta : 22
Localizare : Bacau
Reputatie : 2761
Data de inscriere : 25/06/2012

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mier 04 Feb 2015, 19:18

Mai da panicati sunteti . Dati-o-ncolo de treaba serios ... Suspect

Omul are o varsta , poate nepoti cu care sa stea ... sa se joace . Familie ... etc .
Sus In jos
http://www.flickr.com/photos/t-dan-m/
JohannDB



Numarul mesajelor : 48
Reputatie : 1162
Data de inscriere : 17/11/2013

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Sam 04 Apr 2015, 00:01

Simply 18......

Citat :
Mai da panicati sunteti . Dati-o-ncolo de treaba serios ... Suspect

Am mai intrat "ocazional" pe aici...... În ce-l privește pe "atamanu", până azi 03.04.2015, chiar nu am mai primit niciun semn (la toate mesajele PM)....La telefon aceeași chestie, de ton ocupat veșnic......
În rest și eu așteptam o nouă poveste din "Amintirile din epoca de aur...a căilor ferate"...  S-auzim numai de bine, că de rele, mi-e lehamite până peste cap !!! Și bănuiesc, că această pagină se va cam încheia aici !!!
Sus In jos
atamanu
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 65
Varsta : 60
Localizare : Galati
Reputatie : 1103
Data de inscriere : 08/02/2014

MesajSubiect: Amintiri din epoca de aur...a cailor ferate ( 35 )   Joi 16 Apr 2015, 18:59

Am onoarea sa va salut domnilor ! A trecut ceva vreme de cand nu ne-am mai auzit.... Vremelnic, am ajuns pe alte meleaguri si as mai fi zabovit pe acolo, daca mi-as mai fi permis. ( Scuzele de rigoare pentru cei carora, nu din nepolitete, nu le-am putut raspunde )... Din respect pentru cei care mi-au citit insignifiantele randuri, din respect pentru administratorii acestui forum, care m-au ridicat la rangul de " Vip ", fara a avea nici un merit deosebit in relatia cu domniile lor, voi incerca sa continui pana la final, naratiunea inceputa... Oricum, prea multe de povestit nu mai sunt...

Suntem deja in toamna lui "89. Criza era mai acuta ca oricand. Nemultumirea populara se generalizase. In cele doua ore de program TV, gloriosul partid si inteleptul sau conducator erau cantati non stop, pana la dementa, de catre poetii de curte prin gura cu intonatii patetice ale unor actori reprofilati " sportului " acesta, gen Eusebiu Stefanescu &... Decretele ce promovau tot soiul de restrictii se succedau in valuri ( aidoma ordonantelor guvernamentale din zilele noastre) emise in speranta evitarii inevitabilului... Cei mai " purii " isi aduc de buna seama aminte de de celebrul inscris ce interzicea deplasarea publica a " in grupuri mai mari de trei persoane " Saracia era si ea deja la limita absurdului. Mi-aduc aminte, ca in toamna cu pricina, reusisem cu greu sa fac rost de varza pentru murat ( cat pentru un vas de saizeci de litri ) in schimb nu gaseam sare pe nicaieri. Asta pana ce un amic mi-a vandut un pont si am platit ( cu interventii ) pentru un sac de sare bruta ( din cea folosita de drumari sau oieri ) pe care l-am impartit frateste cu colegii din partida... Nu mai insist cu alte detalii, pentru ca unii ar fi tentati sa creada ca fabulez.
Lucram in continuare din locomotiva in locomotiva ( aidoma piticutului de la Voltaj – din floare-n floare ) si experienta mea in domeniul materialului rulant se imbunatatise simtitor. Sedintele " organizatiilor de baza " se inmultisera si ele iar propaganda comunista incerca sa spele creierii bietilor " membri " cum ca, vezi Doamne ( adica tovarasul comandant suprem ) cat de bine o sa o ducem noi dupa " achitarea datoriilor externe " si cat de nenorocite vor ajunge statele din vest, devastate de cancerul capitalist... Si sa nu crezi ca nu existau ( ca si acum ) destui dobitoci ce luau de bune toate aceste baliverne.

De atata " bunastare " cred ca doar 5% din parcul de locomotive mai aveau pornire. Celelalte, ori aveau acumulatori " decedati " de mult timp, ori ( mai nou ) nu mai aveau deloc. Bateriile locomotivelor intoarse de la reparatii, erau scoase si stocate ( sub cheie ) in depou. Dintre ele, se forma un set de " interventie ". Incarcate in " cotiga " tractorului, inseriate regulamentar si insotite de zeci de metri de cabluri de pornire, se deplasau de urgenta, la nevoie, in orice punct al combinatului... Acuma' numai cine nu are idee ce inseamna un acumulator cu plumb, si ce implica exploatarea lui, poate crede ca niste biete baterii hurducaite de cateva ori pe zi si cateva ori pe noapte, intr-o remorcuta pe o singura osie si fara de suspensii, pe care de multe ori electricianul de serviciu uita sa la bage la incarcat ( sau cand le baga, cadea curentul ) rezistau mai mult de o luna " vitregiilor " soartei. Mai putin conta. Cadea un set, altul ii lua locul. In timpul acesta motoarele far' de pornire functionau non-stop degradandu-se rapid si de pomana...
In decembrie propaganda anticomunista la "Soparlita Libera " era la apogeul ascensiunii. Paralel, cea socialista se straduia sa-i faca fata. Pe 18 decembrie am aflat ( cu ajutorul " tunerului " caruia ii dedicasem in acest scop,o antena de o lungime generoasa ) despre " evenimentele " din Timisoara. Trebuie sa recunosc ca prima data am fost destul de sceptic. Parea ireal. Un scenariu cu pistoale a' la' Comisarul Moldovan...Am mai insistat printre frecvente si aceeasi stire ( cu alte noi detalii ) am auzit-o si pe " Vocea Americii " si pe " Radio France International " plus inca multe posturi necunoscute dar in care se tot pomenea repetitiv despre Romania. In dimineata zilei de 19 decembrie ( asta insemnand orele 05.30 -06.00 ) la sala de testare de la poarta combinatului, agitatie mare. Seful de sectie, secretarul de partid pe uzina, secretarul de partid al sectiei, secretarasul de partid de pe tura, popandai asezati frumos ca in prezidiu. Dupa ce a sosit si ultimul tramvai seful a hotarat ca usile sa fie inchise iar " populatia '' ( dintre care nici unul nu primise foaie de parcurs – tocmai pentru a nu parasia solemnitatea ) sa " beleasca ochii " si " sa caste bine urechile ", urmand un " comunicat important pentru tara " Apoi, inevitabil, bravii tovarasi au inceput a infiera cu manie proletara " animalele " si " golanii " care au devastat magazine si au oripilat " cetatenii de buna credinta " ( nici nu visam pe atunci ca acelasi cliseu il va aplica la doar un an diferenta, noul si " democratul " presedinte ales ). Dupa ce au terminat show-ul, bineinteles ca au dat cuvantul celor din sala. Si bineinteles ca s-au gasit destui " suparati " sa-si manifeste " deplinul acord " cu conducatorul iubit...Am fost " eliberati " dupa 07.30...Un schimb intreg intarziat la program. Nu era problema. Lupta de clasa fiind pe primul loc....
Zilele urmatoare au fost zile de teroare. Militienii patrulau insotiti de soldati. De te prindea seara pe strada, erai legitimat si interogat mai rau ca in timpul ocupatiei rusesti ( fascistii fiind mult mai evoluati si educati ).. In noaptea de 21/22 decembrie am facut serviciul la " drapel " cum porecleau cei din sectorul rece, cocoasa de triere. Am batut tampoane toata noaptea de m-a luat dracu". Dimineata aveam ( vorba idioatei reclame tv ) ochii rosii ca un semafor si in plus, eram programat la ora 12.00 sa-mi ridic imprumutul de la C.A.R. Asta insemna sa ma reintorc in combinat, cu tot timpul pierdut, de rigoare. Am dormit pe apucate cateva ore ( noroc ca sotia era acasa – libera de serviciu ) si pe la 10.00 m-am trezit. Mi-am facut un " nechezol " ( pentru ca nici amarata de cafea fara cofeina nu se mai gasea, beam naut macinat ) si neavand de treaba, am deschis televizorul sperand in ceva program la " Moldoveni "... Mirarea mi-a fost pe masura ( ca sa nu zic de enervare ) cand pe frecventa TVR-ului am dat de moaca celui mai iubit fiu...Taman cand ma pregateam sa trec pe alt canal ( cu efortul de rigoare, telecomanda fiind prezenta doar in SF-uri ) am realizat ca in marea aceea de oameni se petrece o agitatie neobisnuita. Mi-am avertizat sotia, dar pana sa observe si ea, cameramanul schimbase deja cadrul...." Pe semne ca m-i sa parut " mi-am zis. Si imbracandu-ma cu sila, am plecat catre statia de tramvai, ce urma sa ma duca in combinat.
Aici, toate bune si frumoase... Casieria se afla amplasata la capatul opus al holului, pe care se gasea si biroul directorului. Spiritele erau destul de agitate. Eram vreo zece persoane ce veniseram din oras, cu acelasi scop si comentam intre noi, fiecare cum le pricepuse , imaginile surprinse la televizor. Banii intarziau sa soseasca, dar usile birourilor incepusera deja sa se inchida si deschida tot mai precipitat. La un moment dat, o " tante " de la un birou, a scos capul pe usa si a inceput sa strige isteric :
- A cazut Ceausescu !!!! A cazut Ceausescu !!!!
Imediat, ca si o reactie la " cucul " unui ceas, tovarasi si tovarase de prin birouri, au " rupt " usile si s-au napustit catre biroul somptuos al directorului..
Cateva secunde n-am realizat ce se petrece si ce vor oamenii aceia. In mintea mea de anarhist, gandeam ca " bietul " director va fi aruncat prin geam, afara ( ba chiar calculam rapid ce sanse avea sa supravietuieasca saltului de la etajul doi ). Mintenas, mi-am dat seama ca bietii oameni se grabeau de fapt sa asiste la evenimentele televizate in direct. ( Biroul directorial era dotat, bineinteles, printre altele si cu televizor color ). Ca sa nu fiu declarat mai prost decat concetatenii mei, am dat si eu buzna, cu tupeu muncitoresc, fara sa mai bat la usa si sa astept invitatia, in biroul cu pricina. Aici, atmosfera de fiesta. Toata lumea ( si erau cel putin o duzina de persoane ) cu directorul printre ei, stationa cu posterioarele ( mai mari, mai mici, mai dolofane, mai scheletice ) pe masa grea din lemn de nuc, la care se tineau sedintele cu sefii de sectii. Secretara, la comanda sefului, umbla cu " oala " de cafea printre invitati zambind si servindui amabila....Pe cranul televizorului se perindau fel de fel de moace proletare ce voiaiu parca sa-ti scoata ochii cu degetele mainilor intinse ca la cursul primar ( cand te asculta tovarasa ) in forma de " V ". George Marinescu, prezentatorul numarul unu al stirilor comuniste, omul care rostea " Tovarasul Nicolae Ceausescu " cam cum ar rosti " Buddha " un calugar tibetan, se veselea acum de mama focului, ca proasta-n targ, de parca el l-ar fi gonit pe Ceausescu din studiou, cu picioare in spate.....
Au venit si banii si profitand ca populatia era ocupata cu " revolutia ", mi-am insfacat suma cuvenita fara a mai sta la rand si am plecat catre casa.

Printre blocuri, paroxismul ajunsese la maxim. Vecini care se paruisera pentru locul la batator cu o luna in urma, acum se pupau pe gura declarandu-se inevitabil," invingatori ". Vecinele, mai sfioase organizate pe paliere dezbateau subiectul in mod pragmatic :
- Ce parere-ti dai vecina ? Crezi ca de maine or sa bage astia vata la farmacie ?
Cum sa nu bage, fata, crezi ca chiar nu aveau ei in magazie ? Da' o tineau la dracu de securisti pentru boarfele lor, ascunsa.....
Pare o poveste de prost gust ( gen " La bloc " ) insa ai cuvantul meu ca asa se derulau evenimentele. Cu toate ca eram rupt de foame, nu reuseam sa ma dezlipesc de televizor. Cele mai dese aparitii le avea Caramitru ( pa asta il cunosteam bine – si " muream de dragul lui " auzindul recitand cu patos pe sticla poezii patriotice ). Dar, alaturi de el se tot hlizea unul cu o moaca de betivan de cartier, tartore de crasma, cu care n-ai fi dorit sa te iei in gura... Nu-l cunosteam, da' Caramitru il tot lua de dupa umeri si-l tot pupa, de parca se cunosteau de o viata....Ce stia ignorantul de mine.Acesta era " marele dizident " Mircea Dinescu...Mai tarziu, unul din profitorii revolutiei...Nevasta-mea m-a dezlipit din fotoliu ( cum dezlipesti calendarul cu ventuza de pe frigider ) si m-a poftit la masa. Mancam precipitat, cu gandul de a iesi cat mai rapid afara. Nu vroiam ca revolutia sa treaca pe langa mine...In sufragerie, fiul meu care avea cinci primaveri, scotocise temeinic, ca un anchetator comunist prin mormanul de reviste ( eu colectionam " Auto-turism ", consoarta, " Femeia ", ca fimeile..) si inarmat cu foarfeca de croitorie a masii, decupase tartacuta " odiosului " din toate pozele in care aparea acesta, indiferent de revista. Mama...precoce copil, mi-am zis. Ar fi putut face cariera in politica, numai ca mai tarziu nu i-a mai placut....
Somnul imi trecuse ca prin farmec. " Ia sa vad, imi zic, unde incepe revolutia ? " Si o iau la pas, catre centrul urbei, gandind nitel ingrijorat la indemnul Dinescului Mircea:
- Cetateni, fiti vigilenti. Forte ostile revolutiei pot actiona in orice moment. Organizati-va si aparati victoria poporului. Sa nu facem un singur pas inapoi. Am invins !!!! Victorie !!!! Armata e cu noi !!!

Pana in cartierul cel mai apropiat ( unde de altfel se afla si sediul Militiei Judetene ) n-am intalnit nici o forta ostila...Pot spune acum, spre dezamagirea mea . In preajma institutiei cu pricina, insa, zarva mare. O multime zgomotoasa si pestrita, vocifera de mama focului si arunca cu bucati de bordura sparta catre geamurile de la etajele superioare ale cladirii. Un copil, in uniforma de soldat ( albastra, de securitate ) statea paralizat de frica in pragul intrarii principale, cu o arma fara cartuse, neindraznind sa-si paraseasca postul de paza. La o privire mai atenta, observ ca mai bine de 70% din " revolutionari " sunt de etnici tigani. ( Tigani – romi au fost botezati mai tarziu , dupa ce le-a " fost inapoiat in proportie de 200%" aurul asazis confiscat de comunisti, de catre etnicul presedinte rom Ilici Iliescu ).. Satra striga turbata catre soldat :
- Criminalule, asasinule, vrei sa nu impusti ? Huuuo !!! Huuuo !!! Si arunca cu pietre catre el, indemnand si romanii sa faca acelasi lucru. Cei mai multi dintre romanii ce casca gura la spectacol, insa, facusera armata astfel incat stiu cu ce se mananca un " serviciu de paza a unui obiectiv " si cat de motivat era copilul acela sa se afle in acea locatie....
Ciorile nimic. Asasinu" trebuie starpit...O piatra il loveste in cap si-i arunca boneta jos, lasand in urma ei, un fircel de sange. Babuinii incep a se catara pe gardul de plasa de sarma se imprejmuieste cladirea. Cu toate ca nimeni nu riposteaza ( doar doua ciori cad pe jos in incercare de escaladare ), hoarda continua sa urle dezlantuita:
- Criminalilor, asasinilor !!! Pe ei fratilor !!! Huuuuo !!!
Un superior mai cu inima, al copilului, il trage brusc catre inauntru, zavorand usa cu gratii de la parter. La " mustata ", cum s-ar spune. O secunda de mai intarzia, cinci haidamaci l-ar fi calcat in picioare. Incurajata de victoria reputata, masa de " revolutionari " multicolora isi uneste fortele si reuseste sa darame trei panouri de gard, cu stalpi cu tot. Romanii, mandri de isprava lor, topaie prin curte si striga fericiti " Ole, ole, Ceausescu nu mai e ! ". Coloratii, mai pragmatici ( dar si mai antrenati – deh, meseria ) nereusind sa forteze usa groasa si zabrelita, escaladeaza precum maimutele zidurile si reusesc sa patrunda in cladire. Deja gluma se ingrosa... Lumea privea ingrijorata si asculta si mai ingrijorata, pregatita sa o rupa la fuga daca, Doamne fereste, cineva ( vre-un securist – teroristii inca nu fusesera inventati ) ar fi inceput sa traga. Pret de cateva zeci de secunde toata lume-si tine respiratia la unison. Apoi, deodata un zgomot infernal face gloata se se imprastie mugind de frica, care incotro. Geamurile unui birou de la etajul doi ( astea nu erau prevazute cu gratii ) se fac tandari si pe trotuar....aterizeasa un " fiset " ( dulap de tabla – din dotarea unui spatiu de birou ) facandu-se praf si labartandu-si usile generos. Cei ce nu apucasera sa fuga se reped asupra " prazii de razboi ", cei ce erau mai departisor plecati isi blesteama ghinionul si slabiciunea de a fi parasit o pozitie strategica. Tuciurii si neaosi se imping si se calca in picioare sa goleasca dulapul...Mare scofala..Un costum de haine, o cutie cu pixuri, doua perechi de pantofi si cateva pachete de tigari. In rest, dosare si hartoage, nimic interesant.Fisetul golit se transforma insa in arma de asalt, in fata caruia ferestrele parterului cedeaza invinse. Revolutionarii intra in numar tot mai mare ( cu gandul la " comorile " ascunse prin birouri ). Unul, pe semne un " bun roman sau bun crestin, generos si cu mila aproapelui,deszavoreste si usa principala a intrarii. De pe la mai toate geamurile zboara catre exterior haine, pantofi, pachete de cafea sau baxuri de tigari, brichete, pixuri, topuri de hartie, masini de scris , telefoane ( fixe -cum era pe atunci ) si mormane intregi de bibliorafturi si dosare. Lumea, lenesa si precauta se multumeste cu ce primeste ( de ce sa risti de pomana, nu ? ) in timp ce mai toata sleahta colorata isi face " prada de razboi " din " bunaciunile " confiscate de catre militienii din tot judetul...si nu erau de loc in cantitate neglijabile " delicatesuri " ca si: ceasuri, valuta, aur, blue-jeansi, cojoace " Alain Delon " si cate si mai cate, despre un oras portuar fiind vorba.
In sfrasit. " Armata celor cincizeci de maimuzte " termina raidul si paraseste cladirea devastata. Un buhai jegos, cu mustati intoarse muge profund:
- Oameni buni ! Haideti sa-i eliberam si pe fratii nostrii din beciurile securitatii ! ( Aici avea dreptate. Arestul preventiv era pe atunci populat gospodareste cu fratii lor- si nu numai. Ciorditori din buzunare, spargatori de apartamente si garaje, violatori, derbedei violenti si cutitari precoci, gerontofili si pedofil...lume " fina " persecutata de securitate )
Pentru ca zidul imprejmuitor al arestului preventiv era foarte greu de escaladat ( din pricina inaltimii si a sarmei ghimpate ) iar poarta era una masiva din fier, armada a reintrat in cladire, iar prin coridoarele lungi si intunecoase a ajuns pana la celule. Aici, nefiind de fata, nu va pot descrie derularea evenimentelor, dar cateva zeci de minute mai tarziu o mana de specimene troglodite, cu capete rase si imbracate tarcat (cu ce se gasise la repezeala ), devenite ad-hoc liderii ostirii, au parasit precipitat locul sinistrului, cu toata sleahta pe urma lor, spre o destinatie necunoscuta mie...Romanii, au ramas sa se inghesuie printre mormanele de lucruri inutile, sperand, cine stie, la " norocul chior ". Ceva care a scapat privirilor si cautarilor celorlalti..............................
Spre seara, am aflat de la prietenii ce locuiau in zona, finalul capitolului " revolutiei " de la Militia Judeteana ".
Coloratii, dupa ce au traversat strada, s-au concentrat pe obiective " strategice ". Complexul comercial Tiglina 1. Acesta insemna un: " magazin universal " ( un mini mol al zilelor noastre ) alimentara, macelarie, pescarie, croitorie, tutungerie, fero-metal, cinema, foto, florarie, cofetarie....tot ce-ti trece prin cap.....Nici o vitrina nu a ramas intreaga, din un spatiu nu a scapat " neviolat "..In aproximativ o ora, au devastat sistematic tot ce se putea devasta si au furat tot ce se putea fura mai acatarii...Pentru resturi, ca si mai devreme, s-au incaierat " ai nostrii "...In timpul acesta, pe strazile animate, camioane cu revolutionari bantuiau la deal si la vale, claxonand zgomotos si fluturand mandre nevoie mare steaguri decupate...
Scarbit de atata " revolutie " am coborat care centrul administrativ al urbei... La primarie si prefectura aceeasi imagine dezolanta, semn ca si aici revolutia invinsese. In balconul " revolutiei " situat la prefectura Galati, " oameni de bine " declarau cat de minunat se simt ei ca si oameni liberi si se alegea din zece in zece minute, cate un prefect si un primar. Populatia casca gura ca la urs, mandra nevoie mare ca " am intrat in democratie " si fiecare poate sa spuna ce gandeste, fara frica de a fi arestat. Printre " onorabilii " oratori ai faimosului balcon s-a numarat si prima " codoasa " a urbei, celebra " Mariana cur de fier ", patzachina ce repartiza curve pe vapoare si care se numara printre principalii informatori cu stat de plata ai securitatii. Celebra eroina, inevitabil a beneficiat si ea de controversatul " certificat de revolutionar " semnat de Ilici Iliescu.
In timp ce prostanii cascau gura pe strazi sau participau la " revolutii in direct ", desteptii ( pana ieri cadre de baza ale oranduirii ) devalorizau sediile de partid, ale UTC-ului, ale " academiei de studii politice " orice locatie ce continea un seif blindat al caror continut il anticipau deja....Catre seara , deja rapus de oboseala, cu gandul ca a doua zi trebuie sa ma prezint la program, ma intorceam catre casa. Pe drum, cineva dintr-o dacie, ma claxoneaza si-mi face semn sa ma apropii.... Un coleg, impiegat intr-una din garile combinatului, cu care aveam oaresce afinitati ( in ceea ce privea muzica si scarba fata de regim ) ma anunta victorios ca face parte din nu stiu ce comitet revolutionar si ca avand in vedere amicitia noastra ( pentru ca altminteri, vremurile l-ar putea face deosebit de suspicios ) imi propune sa ma alatur " aparatorilor revolutiei ", mai cu seama, ca odata cu caderea noptii, fortele ostile acesteia vor incerca sa naruiasca victoria populara.
- Ma baiatule, ii zic. Sa sti ca si eu gandesc ca si tine. Nu cred ca cineva poate pierde puterea atat de usor. ( in Galati, in prima zi nu a existat nici un incident banal, nu mai vorbesc de unul armat). Tot ce-i posibil ca ceea ce spui sa fie adevarat, dar eu cu ce te pot ajuta ?
- Prietene, ma ia asta patriotic. ( era un pic infatuat de felul sau ). Nu ma ajuti pe mine. Ajuti revolutia, ajuti tara asta...daca vrei si poti sa o ajuti...
- Ho, bai, lasa-ma cu textele...Zi concret, ce pot sa fac eu.
- Uite care-i chestia. Securistii astia nenorociti ( saracii de ei – viitorii " oameni de bine " a lui Iliescu ) la noapte, am informatii sigure de la comitetul revolutionar, iar astia tocmai de la Bucuresti, vor sa puna mana pe oras. Noi trebuie sa ne organizam si sa pazim obiectivele strategice vulnerabile...
- Bai, nene. Eu in afara de faptul ca-s rupt in gura de foame si ca maine ma duc la serviciu, nu ma deranjeaza ajut revolutia. Atat cat imi sta in putere ma bag si eu cu placere...
- Tu unde locuiesti ? Ma intreaba asta.
Ii dau adresa din buletin, tipul se uita pe un carnetel un minut doua si conchide.
- Perfect. Uite, ti-am gasit o locatie strategica, aproape de casa.
- Unde frate ? Chiar is curios ?
La cateva sute de metri de bolcul meu se afla un sediu al P.T.T.R-ul ( fosta posta romana ) Centrala telefonica, punct operativ strategic, fara indoiala....Ma ia asta in masina si oprim in fata hardughiei. Inauntru un mosulica intr-o uniforma cacanie, cu un baston de cauciuc ( gen pulan ) reformat de la militie. Colegu' bate nervos in usa si-i arata banderola tricolora de pe bratul stang. Mosulica vine precaut pana la usa zabrelita si deschide cu teama un gemulet cat doua palme, pentru a ne intelege.
- Tataie, ce faci aici ? Esti vigilent ?
- Dapoi cini esti matali di ma intrebi di sanatate pi mini, bre ? Ia vezi poati chem militia...
- Bre, obositule...Militia s-a dus in p...a masii. Nu mai e. Nu vezi ca sunt de la comitetul revolutionar bre ? Uite colea, banderola...Asta, pe intelesul matale, ca nu mi-as bate gura, da te vad om batran...asta e noua militie acuma. Pricepi ?
- Ia zi cum te numesti, sa raportez la centru ca aici totul este in ordine...
Vederea carnetelului cu coperti albastre ce-l vantura strainul in fata ochilor sai, alaturi de cuvantul magic " raportez " l-au facut pe mosulica cooperant, instantaneu. S-a prezentat frumos, militareste dupa care a inceput sa-l injure gospodareste de " animalul " de Ceausescu. " Comitetul revolutionar " l-a lasat nitel sa-si verse naduful, apoi i-a taiat-o autoritar.
- Gata bre, gata cu vorbaria ca nu am timp de pierdut...Mai am si alte obiective de inspectat...
- Ia zi. Pana la ce ora stai acilea ?
- Pai cat sa stau bre, cat trebuie atata stau, ca am si eu treburi pe acasa si...
- Bre...esti cu capu" ? Eu te intreb pana la ce ora ai programul de paza, adica la ce ora-ti vine schimbu, ceara masii de intrebare...
- Da di ci ti superi di pomana. Nu puteai sa spui asa di prima data ( se da mosul ofensat ).. La sasi jumatati dimineata vini al di ma schimba...numai daca nu-l omoara banditu cela di Ceausecu lua-l-ar necuratu" sa-l eie di satana...
- Bre, iar incepi, m-ai omorat... Ia, atentie la mine ! Mosu, numai ochi..
- Uite, vezi cetateanul asta de langa mine ? Badia ma priveste ca pe o ciudatenie ( barbos, cu plete, suba imblanita si caciula de iepure, cu urechi – caciula adica )
- Il vaz bre, cum sa nu-l vaz...da ce-o facut ?
- N-a facut bre nimic rau, sezi linistit, numai ca in seara asta o sa te ajute pe matale. Adica, el o sa patruleze in jurul cladirii si o sa observe orice miscare suspecta din zona.
- Ochii si urechile la mine. Cat e ceasul acum...Era aproape 19.00...
- Omul asta o sa fie in obiectiv pana la una noaptea. Dupa aia, o sa vina altul. Facusi armata tataie, nu-i asa ? ... Mare imprudenta....
- Ha,ha...Bai nepoate cand luptam eu in muntii Tatra tata matali era di seama lu" matale. Daca ai sti ci panarama o mai fost si atuncea cu alde fritz si......
- Aoleu, ma doare capul deja...Da taci bre odata ca inebunesc..Lasa-ma sa mananc *a*at odata si sa termin ce am de zis.
Mosul il priveste circumspect si-si inchite cu greu o vorba de duh, vis-a-vis de " mancat "
- Deci uite cum facem. Scurt si la obiect. Ca-n armata. Va dau o parola. Colegu' daca observa ceva dubios in zona, bate la usa, iti zice parola, ii dai raspunsul deschizi si amandoi alertati comitetul despre pericol. Pricepusi bre sau nu ?....

Ne-a fixat parola, am stabilit ca la 01.00 sa vina cu un inlocuitor, m-am aplasat " stategic " in obiectiv si prietenul s-a dus in treaba lui. Partea nostima costa in faptul ca " obiectivul " era amplasat intre blocuri. Alee in stanga, alee in dreapta, masini si garaje in stanga, masini si garaje in dreapta. La unul dintre blocurile apropiate, locuia un unchi al meu. Nu prea avea nici un haz, mi-am dat eu seama o ora mai tarziu. In plus mi-era si somn ca dracu si eram si ingrijorat sa nu intarzii a doua zi la servici...Sa nu mai vorbesc, de ce-mi imaginam ca e la gura muierii, care nu mai stia de mine tocmai de la pranz... Pe la 20.30 ma taie nitel una mica...Ma pitesc in niste tufane sa ma usurez si n-apuc sa ma termin bine cad...hopa !.... Doi securisti. Doi tipi, cu tigarile palmate ( pentru camuflaj ) venind unul de pe o alee, altul de pe alta. Ambii inarmati cu cate o bata, arma, nu puteai distinge din pricina intunericului. Eu singur inghetat si cu mainile in buzunare... Se intalnesc strategic la mijlocul aleei, aproape de tufa mea si incep sa susoteasca conspirativ. Inima mea cat un purice. " Ai vazut bai boule, imi zic...Radeai ca prosta in sinea ta de de "comitetul revolutionar " - Uite, ai ocazia sa vezi cu ochii tai adevarata istorie, asta daca ai sa scapi viu...nafura masii, macar un bolovan sa gasesc, cu ce dracu ma apar de ucigasii astia "
" Securistii " care bag seama se cunosteau bine ( probabil fiind din aceeasi unitate ) incercau sa se faca cat mai putin vizibili si vorbind intre ei aproape soptit, cautau sa ma repereze in zona. Imi scot caciula din cap si-mi las gulerul subei jos, pentru a le putea surprinde conversatia....Ascult, ascult si nu-mi vine sa cred ce aud :

- Bai vecine, bina ca raspusesi la telefon. E un nemernic prin zona, se vantura de aproape doua ore pe aici. Am stat cu ochii pe el pana am coborat jos. Vad ca acuma nu mai e, da' apare el, ia sa vezi.
- Bai sa nu-ti vina sa crezi, l-am vazut si eu cand am iesit mai inainte la balcon..Unu, lungan cu caciula rusesca in cap nu ? Ce zici ma, o fi terorist ( eu inca nu aflasem, dar televiziunea romana libera, deja aruncase pe piata momeala )
- P...a masii...Da' parca nu prea-mi vine a crede . Cu dracu sa caute un terorist printre blocuri. Bai, aia-s antrenati sa omoare, sa distruga, sa arunce in aer..N-ai vazut ce spuneau oamenii aia la televizor ? Aici ce sa arunce in aer, ghena de gunoi, hai sa fim seriosi..
- Sa stii ca ai dreptate. Si nici pusca cu luneta nu parea sa aiba....Da,daca ma gandesc mai bine,...eu aseara, inainte sa se intunece am venit de la tara. Bai vecine, mi-am adus si eu ca omu, de la mama, o jumatate de purcel, trei bidoane de vin ca numai maine nu-i craciunul...Cred ca handicapatu" asta a fost pe felie si a vazut ce-am carat eu in garaj, adica la rece, ca maine ma ocup de ele....
- Gata, e clar. Asta-i frate. Ei ( si aici a urmat trei minute de injuraturi reusite ) stai un pic, sa vezi ce-i fac. Mai da tu o tura prin zona, da pe sestache, sa nu se prinda dobitocul...Te faci ca cauti o adresa, ca te plimbi, ca ceva, da nu-l scapi din ochi.. Eu ma reped pana la C4, la vecinu" Mitica. Al de a facut box zece ani...mama, sa vezi ce-l infainam ( si inca doua minute de injuaturi ) Ce crezi ca nu " lucra " si garaju" meu daca tot se apuca de treaba ?
Tipul dispare grabit in intuneric, catre un bloc vecin. Alalat o ia si el in susul aleei in cautarea " dobitocului "... Eu ma simt exact ca in descriere si cu "coada in vine " renunt la paza obiectivului, tradez revolutia si pe comitetul ei si si-o streg rapid catre casa, privind precaut in urma. Sa-ti mai povestesc ce caterinca am avut cu muierea...ca de unde vi tu acuma betzivule, ca eu stau ca proasta si tremur si pe tine te doare-n ...si umbli bleaura...nu-ti mai zic pentru ca nu are rost. Toate " satanele " ( vorba unui bun prieten ) par a fi facute de o singura mama. Cu " comitetul revolutionar " m-am intalnit aleator, cativa ani buni dupa. Ma mai tinea minte inca si mi-a reprosat cu dezamagire..

- Mare fraier ai fost in noaptea aia. Daca ramaneai cu mine, om te faceam.
Posibil, am gandit si nu l-am contrazis. Oricum, am aflat mai tarziu, era si el mandru posesor de " carnet de revolutionar "

Dobitocu-i dobitoc, asta e, cine e bucuros, mai cu seama cand o auzi de la mai multi insi...

Multumesc pentru atentie, pe curand.

Sus In jos
atamanu
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 65
Varsta : 60
Localizare : Galati
Reputatie : 1103
Data de inscriere : 08/02/2014

MesajSubiect: Scuze !    Joi 16 Apr 2015, 19:03

Am deschis un topic aiurea. Nu stiu cum sa remediez " defectiunea " Poate ma ajuta un moderator sa mute pagina la locul ei . Multumesc.
Sus In jos
Dr2005
Administrator
Administrator


Numarul mesajelor : 12031
Varsta : 27
Localizare : București, Drumul Taberei
Reputatie : 14065
Data de inscriere : 17/08/2011

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Joi 16 Apr 2015, 19:11

atamanu a scris:
 Am deschis un topic aiurea. Nu stiu cum sa remediez " defectiunea " Poate ma ajuta un moderator sa mute pagina la locul ei . Multumesc.
Am rezolvat, am mutat mesajele unde trebuie.

_________________
:TTT:
Sus In jos
http://www.transport-in-comun.ro/trenuri
Vizitator
Vizitator



MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mier 08 Iul 2015, 15:23

...Foarte interesante expuneri!... Smile Așteptăm și finalul acestor frumoase povestiri! Smile
Sus In jos
JohannDB



Numarul mesajelor : 48
Reputatie : 1162
Data de inscriere : 17/11/2013

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Sam 22 Aug 2015, 23:25

Ehhhh..atamanu, din 16.04.2015 nu mai avem niciun semn de ”existență”.....
   Sper din tot sufletul să fi sănătos, să fi voios și să te simți bine pe plaiurile unde bănuiesc că ai ajuns, din nou, asemenea ieșirii anterioare....
De aici te salut și te salutăm !!!
Sus In jos
atamanu
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 65
Varsta : 60
Localizare : Galati
Reputatie : 1103
Data de inscriere : 08/02/2014

MesajSubiect: Amintiri din epoca de aur...a cailor ferate (36)   Mar 01 Sept 2015, 14:30

( Respect @Johann DB, @Kogaion - si eu sunt fan linux, respect pentru toti cei ce-mi citesc randurile. Daca nu v-ati saturat de hazul meu, inca, am sa continui...)


Tura de zi 23.12.1989...Dormisem cateva ore, doar, dar m-am trezit de parca abia m-as fi nascut... Eram convins ( in prostia mea ) ca ma trezisem in cu totul alta tara, in cu totul alta lume...( Aidoma se bucurau si inocentii, in data de 17 noiembrie 2014. " Ne-am luat tara inapoi ! "...Aiurea....)
La sala de testare a combinatului, atmosfera de fiesta. Nici un revizor nu mai testa cu fiola alcooloscopica, seful de tura imbratisa afectuos fiecare " tartan " ( pana mai ieri ) ce ajungea in fata lui, din poarta disparusera toti agentii de paza...lipseau doar micii si berea, de rigoare... Dar astia lipseau deja de prea mult timp, astfel incat nimeni nu se sesizase. In schimb, la toate cele patru porti principale ale combinatului erau amplasate cate un tanc, si doua TAB-uri, cu militarii aferenti. Traiam insemnatatea momentului istoric.
In tura respectiva, s-a nimerit sa efectuez serviciul intr-o zona apropiata de una din portile principale de acces. Acum, de ce sa o dam cotita... Conform bunei traditii, la romani, timp de cateva ore, pana sa ne hotaram a incepe serviciul, am sarbatorit victoria poporului in revolutie. La punctul de miscare " Santierul 1 ", IDM-isti, manevranti, acari, mecanici si lacatusi de revizie am inchinat cate un borcan ( pe vremea aceea inca nu se inventasera paharele de unica folosinta ) de molan traditional, in cinstea maretei realizari. In dreptul portii de acces, un tanc T39, ameninta cu teava indreptata spre oras, posibilii inamici ai revolutiei. Echipajul complet era la posturi, gata de actiune. Comandantul, cu casca de tanchist pe cap, prindea cu abilitati de maimuta pachetele de tigari si sticlele de vin, la jumatate de litru, pe care i le aruncau cu generozitate " patriotii ". Acu", fie vorba intre noi, patriotii aveau si ei un interes. Cum in poarta de acces nu mai existau paznici, iar armata avea grija doar de accesul in unitate, " patriotii ", dand dovada de un ridicat spirit practic, gospodaresc, ieseau cu mic cu mare din incinta combinatului, fiecare cu cate ceva trebuincios casei ( si nu numai ). Daca reusisesi sa strepelesti un bidon de douazeci litri de vopsea, merita sa saluti tanchistul cu semnul victoriei si sa-i azvarli un pachet de " carpati "...Si asta sera doar inceputul. Astia erau doar plevusca. Cei ce se limitau la maruntisuri...Marii " patrioti ", dupa orele 15.30, (cand " tesa " plecase catre casele ei) au inceput sa invadeze portile cu utilaje grele, incarcate la greu. Basculante " Tatra ", tractoare cu trailere pe care se leganau frumos stivuite si ambalate in tipla box-paleti de caramida refractara, camioane cu cherestea sau fier beton, " Buceaguri " pline de tabla...si cate si mai cate...vorba cuiva << numai ochi de om nu gasesti in combinat >> Daravela asta a durat cateva zile bune si furturile au curs pe banda rulanta. Astia mici cu camionul, aia mari si experimentati cu trenul, dar ce sa-i faci. << a la quere comme a la quere >> vorba frantuzului. Faza mai comica s-a petrecut insa cand au inceput sa apara " micii investitori ". Astia, baieti destepti, profitand de libertatea totala a granitelor si-au luat cu de la sine putere cateva zile libere de la serviciu si au plecat sa " investeasca " pe malul Bosforului unde se putea vinde si cumpara orice. Problema era insa ca la intoarcerea in tara, aveau musai nevoie de un spatiu de prezentare si desfacere. Doar nu era s-o deranjezi pe mama-soacra, chemandu-ti vecinii si cunostintele in apartament sa-ti evalueze marfa. Si asa, au inceput sa fie la mare cautare, baracile metalice ( aproape toate ) prevazute cu sine " zdarovaia " din teava groasa. Localizai amplasamentul, cotizai unui tractorist fasnet si asteptai sa se lase intunericul. Dupa miezul noptii, intr-o harmalaie de nedescris, ce facea maidanezii din zona sa turbeze de atata latrat, baiatul cu tractorul, iti tara " baracuta " pana la capatul viaductului. << i-auzi, trece un tanc>>, comentau cei ce lucrau la acea ora in cine stie ce locatie inchisa << Sa stii ca ne ataca teroristii in noaptea asta, Doamne fereste. Bai, ia incetati dracului cu zgomotul si pititi-va in vestiar. Vreti sa dea dracu" astia peste noi si sa ne omoare..>>...De la capatul viaductului, pana in oras, se negocia deja o cu totul alta taxa. Riscul era mai mare si costul crestea exponential. Se merita insa, Dadeai un ban, dar iti amplasai baraca, acolo unde dorea muschiul tau. Trebuia doar ca tractorul sa aiba loc de intoarcere...in rest nu era nici o problema. In cateva saptamani, punctele stategice ( ca si vad comercial ) ale orasului erau deja ocupate...Mai tarziu, primariile " rosii " ( fara exceptie ) ale orasului, le-au legitimat prezenta si i-au pus in legalitate. Banii nu aveau miros si nici culoare politica ( inca ) pe atunci...Dar hai, ca m-am lungit cu vorba...
Am incheiat tura de serviciu si seara m-am intors acasa. Sosea ajunul Craciunului si nu aveam picatura de vin de pus pe masa. Nevasta-mea de cateva zile ma tot batea la cap la mergem la tara pentru aprovizionare. Luat cu revolutia o tot amanasem. In seara aceea, insa, nu am mai scapat de gura ei. Hai si hai...Nu aveam deloc chef, dar gandul la un pahar bun de vin ( socru-meu facea un vin de exceptie ) m-a facut sa ma mobilizez. In Dacie mai ramasesera cativa litri de benzina, am luat de la un chiosc cateva paini si ce am mai gasit pe acolo si in jurul orei 20.00 am plecat catre " tara " ( o comuna apropiata orasului, la vreo douazeci de km. distanta )
La iesirea din oras filtru mare de militie si armata. Doua tancuri si cateva TAB-uri " aparau " poarta vestica a orasului. Drumul mi-a fost barat de catre un ofiter de armata. M-a pus sa cobor din masina si sa ma legitimez. Aveam figura tipica descrierii unui " bandit de terorist ". Suba imblanita, caciula " ruseasca ", plete, barba si o privire de fel prietenoasa. Mi-a examinat indelung buletinul, permisul de conducere si legitimatia de serviciu. M-a chestionat daca am facut armata si unde ? Ce indicativ avea unitatea militara si de ce brigada apartinea si mi-a recomandat sa nu parasesc orasul deoarece risc sa fiu expus la tot soiul de pericole. L-am refuzat prietenos si neavand argumente sa ma retina, am demarat catre destinatie. Soseaua era pustie, astfel incat doar cincisprezece minute mi-au fost necesare sa ajung la destinatie. Pupaturi, imbratisari...alea, alea.. Am tras vin in doua bidoane de douazeci de litri si unul mai " timid " de sase ( parca aveam o presimtire ) si ignorand rugamintile soacramei de a innopta acolo, am plecat catre casa, pe la zece si ceva, noaptea.... Pe la jumatatea distantei, in dreptul unei comune limitrofe soselei nationale, observ in lumina farurilor soseaua blocata de catre un grup de oameni. Incetinesc si la cativa metri, vad un malac cu casca militara pe cap, pufoaica legata cu sarma si banderola tricolora pe brat. Alaturi de el. inca cinci gealati pestriti, toti cu banderole pe brate si rangi de fier in mainile inmanusate. Oricum, nu mai puteam inainta si opresc. Malacul se autointituleaza ca fiind " sef al garzii patriotice " si ma interogheaza dur:
- Arme ? Munitii ? De unde veniti la ora asta ?
Ma uit la fata lui dubioasa, si la figurile de cimpanzei ale insotitorilor. << Copile, astia isi pusi pe scandal. Imi spun. Treaba-i naspa...Da-o pe duhul blandetei cu golanii ca altminteri iese urat >>
- Mai baieti, zic. N-ati inghetat pe frigul asta aici, in bataia vantului ? Hai sa bem o gura de vin, pentru victoria revolutiei, impreuna.
Malacul ma priveste circumspect si neincrezator. Babuinii insa, deja se ingramadisera catre partea din spate a masinei ( unde stiau ei ca se afla de regula portbagajul ) .
- Stai sa deschid capota...da veniti in partea astalalta ( Dacia 1100 avea motorul in spate )
- Da-te mai incolo dupa ce-l deschizi ...ma uit eu mai intai...haraie malacul si ridica precaut capota cu ranga din dotare. Lumineaza incinta cu o lanterna chioara, pe indelete, cu retinere, de parca s-ar astepta sa explodeze o bomba, in orice moment...Portbagajul, in afara de cele trei bidoane nu mai contine nimic. Seful, curios muta lumina si mai chioara a lanternei catre habitaclu.
Cat am trancanit noi, nevasta-mea si-a indesat caciula cat de tare a putut pe cap si peste ea a trecut rapid salul de-l avea la gat, acoperindu-si aproape total fata.
- Cine-i femeia din cabina ? Se ratoieste malaul la mine.
- Soacra-mea zic. O duc la spital, are galbinare. D-aia umblu pe drumuri la ora asta, crezi ca de placere.
La auzul diagnoticului, malacul stinge dezgustat lanterna si se trage mai inapoi din dreptul usii ( nu te joci cu contagioasele ). Iau din portbagaj bidonul de sase litrii, ii desfac dopul si pentru ai incuraja trag pe gat o dusca zdravana. Vinul e rece ca ghiata si usor acidulat, proaspat scos din butoi. " Garda patriotica " ma urmareste cu vadit interes, salivand precoce.
- Luati baieti. Sa fie intr-un ceas bun ! Nu credeam sa traiesc o asa de mare fericire ( bag eu un text prietenos )
Gealatii se adapa pe rand, plescaind satisfacuti de calitatea licorii.
- Da" cu alealalte doua ce faci ? Se intereseaza brusc malaca.
- Ce sa fac. Le las la doctor, la pachet cu baba si ma scap ele...
- Ha, haa, haaa....Hohotesc trogloditii. Bai, ai facut o ..... Parca vad ca de bidoane scapi, da de baba nu...Si dai si rade...
- Asta e ! Cum mi-o fi norocul.. Da hai ca ma grabesc. Trebuie s-o duc la urgente.. Bidonul ala, ramane la voi, sa va tie de urat. Spor la veghe, baieti !
- Hai sa traiesti sefule si ai grija, sa nu prapadesti baba...Haaa, haaa, haaa.....
Demarez in tromba si incerc sa-mi revin...Nevasta-mea e alba la fata... E aproape miezul noptii
La intrarea in oras, circul cu legitimarea de la plecare se repeta. Ajungem acasa dupa ora unu si cadem rapusi de oboseala....In noaptea sfanta de Craciun, vom bea un pahar de vin....
24/25. 12. 1989. Frontul Salvarii Nationale inventeaza teroristii. ( Altminteri frontul nu ar fi avut obiectul muncii ) Iliescu declara sus si tare, cum ca, teroristii sunt printre noi. Imbracati civil ( militia si armata erau deja de partea poporului ) inarmati cu armament sofisticat si deosebit de bine antrenati in arta diversiunii. Posturile de radio si t.v. anunta alarmate o posibila otravire a surselor de apa si recomanda consumarea acesteia numai dupa o temeinica fierbere...( Dobitocii nu sesizeaza gogorita ) Se raporteaza miscari de trupe blindate in cale mai fanteziste locatii. Armata posteaza cate doua tancuri la capetele viaductului ce leaga orasul de combinat, amenintat de catre sabotori cu aruncarea in aer. La intrarea in schimb, domneste teama si teroarea. Sunt repartizat pentru serviciu, la un " motan " de 700 CP, in statia Catusa. Tigaia asta, lucra in spatele culbutoarelor, unde avea sarcina sa formeze la loc trenul dupa culbutare, adica, presat, legat, proba franei si regararea pe liniile de expediere pentru punerea la dispozitie.
De la gara, iau un mosulica, manevrant si ma duc pe " tragere " sa ne facem treaba. In ziua aceea nu dormisem deloc, tot cascand gura la " filmul revolutiei ". Eram rup in gura de oboseala. Pana pe la unu noaptea compusesem si expediasem sapte-opt trenuri. Urma o scurta pauza, pentru ca un timp se culbutase pe " larga " si de partea aceea se ocupa alta masina, cu alta partida, apoi, culbutarea avea sa se mute iarasi pe " normala " iar noi sa ne intram in paine.
Liniile din spatele culbutoarelor, pe catre trageam trenul pentru expedierea in gara ( prin impingere ) se tot duceau vreo cincisute de metrii in intunericul baltii Catusei, pe o latura si vegetatiei zonei , pe cealalta. Manevrantul care ma insotea cat impingeam trenul in gara ( pentru ca avea si statie si comunica cu IDM.ul, oadata intrat in bezna aceea, se pitea pe podeaua cabinei, cuprins de teama. Prima data, l-am intrebat amuzat:
- Da ce faci mai nene, acolo, pe jos ? Ti-e rau, sau ce ?
- Bre...nu ti radi...Eu nu stiu cum ai curagiu sa stai la geamu" cela si sa mai scoti si capu" in afara Matali nu-ti dai sama ca daca vre" un terorist poati sa ti executi pi loc ?
- Asa e nene, cum mi-o fi norocul....
Cand m-a anuntat ca avem o pauza de 30-45 minute, m-am luminat. Atat imi trebuia sa atipesc, nitel, pentru a ma remonta. Mosulica a plecat la cabina de miscare, iar eu, mecanic instruit si regulamentar, am pus locomotiva in miscare pana la prima " marca de siguranta " unde am oprit, am strans frana de mana, am stins luminile si m-am lungit pe lada de lemn, de pe capacele transmisiei hidraulice. De aici, am observat nitel viaductul, pe care se precipitau niste luminite...apoi ochii sau inchis si somnut m-a biruit...Nu stiam cat dormisem, dar instinctiv m-am trezit si am aprins lumina de la vitezometru, pentru a putea observa ceasul . Frate ! Era deja 06.15 ! Am sarit ca ars, am aprins farurile si m-am deplasat catre cabina de miscare aflata la 50-60 m distanta. Seful de manevra era si el treaz si vazand ca vin, iesise afara.
Urca in cabina, si-l intreb:
- Da ce facusi bre ? Parca ziceai ca mai avem o gramada de treaba...S-au razgandit astia, sau ce ?
- Haidi bre...Daca-i sti ci papara am luat di la impegat din pricina matali, n-ai mai radi...
- Da ce pacatele mele-ti facusi nene eu. Ai venit la mine si te-am refuzat cu manevra, sau ce ?
- Undi sa vin bre ? Crezi ca-s tampit ? In intunericul cela, sa ma impusti teroristii nu ? Lasa. Mai bini certat si viu, decat laudat si mort...Apai ca te-ai dus tocma la mama dracu si matali...
- Mortii mamei ei de viata, bunicule. Cine dracu ia pus si pa astia sa amplaseze acolo marca de siguranta...Da sa stii ca si eu, cat am dormit, numai teroristi am visat.........
Ajuns in statia de tramvai si intalnindu-ma cu colegii, am aflat ca in noaptea aceea, mai toata lumea s-a " batut " cu teroristii lui Iliesc. Din depou, la vreo trei alarme, au fost scoase locomotivele ( ce se aflau in hala, la revizii ) pentru a bloca cu ele accesul " tancurilor teroriste " pe soseaua principala si de aici in inima combinatului Mecanicii din depou au fost mobilizati si inarmati cu topoare de la punctul PSI si trimisi sa " apere " viaductul...La furnalul 4 un grup de teroristi a fost pus pe fuga de schimbul de noapte, bine instruit si curajos...si cate si mai cate trasnai......
25.12.1989. Ziua am cascat gura la televizor, uitand de oboseala. Am aflat cu satisfactie de executia dictatorului si a sinistrei si m-am bucurat alaturi de tovarasul Iliescu pentru judecata dreapta, a tribunalului poporului...Habar nu aveam atunci ce jocuri mizerabile si diabolice se desfasoara in culisele frontului salvarii nationale. In ignoranta mea, habar nu aveam cine sunt gunoaiele numite: Iliescu, Brucan, Roman etc..etc si cat de proasta si usor de manipulat poate fi o natie indobitocita de comunism. Aveam sa ma destept relativ repede, dar gustul amar al minciunei ordinare eram sigur ( si asa a fost ) ca se va repeta.
Nevasta-mea intra in tura de noapte. De la 22.30 pana la 06.30. In noaptea de 25, la ora 22.00 strazile erau pustii in toate cartierele. Era ora la care ieseau la vanatoare lunetistii terorii, dupa spusele si comunicatele oficiale. Am condus-o pe consoarta pana in statie si m-am convins ca tramvaiul a plecat cu bine. Ma intorceam catre casa, cu gandul la o cana de vin fiert, sorbit tacticos, in fotoliu. Deodata, de la unitatea militara de tancuri, aflata la circa 300 de metri de locul in care ma aflam, s-a dezlantuit iadul. Proiectoare uriase maturau cerul si antiaeriana deschisese focul din multime de mitraliere de calibru mare. Zdranganeu geamurile pe la blocurile printre care treceam. Luminile apartamentelor sau stins ca la comanda, incat aveai senzatia ca te afli intr-un oras fantoma. Nu sunt dus la biserica, si in armata am facut multe istorii, astfel incat nu ma " impresionez " usor, cu toate acestea, trebuie sa recunosc, mi se facuse nitel pielea de gaina. Am continuat sa merg, catre locuinta mea. Dupa un tir de cateva zeci de secunde, gurile de foc au facut o scurta pauza....De undeva, din noapte, de la geamul unui apartament cufundat in bezna, o voce sparta mi se adreseaza strigand imperativ :
- Bai boule ! Arunca-te la pamant in .....matii ca te omoara astia ba !
- M-arunc pa mumata vaca baltii, ripostez eu, ca sa nu fiu mai prejos....
- Bai frate, striga altul, de la alt geam, animalu" asta e terorist ! Nu-l vezi ca nu se teme !...Si la cateva secunde vajaie pe langa urechea mea, un borcan de zacusca ce se farama zgomotos de asfalt.
- S-o .ut pa mata vitelule ! Si evit la " mustata " inca un recipient cu capac, plin, probabil cu bulion. Apoi brusc, tirul reincepe si mai indarjit, si bravii revolutionari se lipesc de linoleumul ce tinea loc de parchet. Ajung cu bine acasa si-n timp ce sorb licoarea rubinie, fierbinte, aflu de la TVR, cum ca la Galati un grup de desant parasutat, a fost pus pe fuga in timp ce atacase o unitate militara.
Pe 26.12....am fost liber...si la un pas de a intra in manualele de istorie. Dupa ce m-am " scapat " nitel la cel de-al doilea recipient adus de la tara, la indemnurile repetate ale " tatucului " de a veni la Bucuresti pentru " apararea revolutiei ", pe la 21.30 seara, m-am echipat corespunzator ( asa gandeam eu, atunci ) m-am inarmat cu un ditamai cutitoiul ( meserias, faurit in combinat ) si am hotarat cu de la mine putere ca trebuie sa ma urc in acceleratul de Bucuresti, ce avea nobila misiune de a transporta patriotii revolutiei pe campul de batalie. Nu spun ce circoteca am reusit sa provoc...Nevasta-mea, sora-mea ( care locuia pe acelasi palier )...munca de lamurire cu mine...Eu nimic. Plec si plec...Pana la urma, argumentul ca << daca pleci, maine bag divort de tine si basta >> si tactica sireata a cumnatului << daca tot pleci, hai sa dam noroc inca odata >> m-au facut sa pierd trenul si sa renunt in acea noapte....Peste ani, ma gandeam, ca ce bine as fi dat eu pe postul national de televiziune, cu fata mea de " bandit " filmat impuscat in cap, cu cutitoiul pus la vedere langa mine si un " revolutionar " tintuindu-ma cu bocancul, la pamant....Au murit ei, altii, pentru mai putine vini decat mine.......
Nu mai continui, pe tema asta. Nu vreau sa plictisesc. Intr-o saptamana s-a cam terminat si cu revolutia si cu teroristii. La serviciu, cateva " podoabe ", profitand de conjunctura au lipsit de la munca, care trei, care patru, care sase zile. Nenea " Gica " de la T1 cand in sfarsit s-au prezentat la munca l-a intrebat contrariat pe " tata Filip ", gandind mai mult, cat sa-i " impoziteze " pe fiecare:
- Sefu", ce fac cu neispravitii astia ? Le desfacem contractul de munca ?
- Bai Gica, esti nebun la cap ? Da-i in p...da masii, c-a fost revolutie. Ponteaza-i si trimite-i la munca...
Saracu" tata Filip...Era bun si iertator. Altii insa, nu aveau sa tina seama de asta si nu l-au iertat........................................................................................................................................
Sus In jos
LanceR
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 5655
Varsta : 49
Localizare : NordulBucurestiului
Reputatie : 7765
Data de inscriere : 17/02/2011

MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Mar 01 Sept 2015, 22:04

un stil de a povesti, foarte placut...
eu,in vremea aia,lucram la fabrica de avioane din Baneasa(actual Romaero). Obiectivul era supravegheat de o unitate de Securitate,cu militari in termen. Prima mea nelamurire a acelor zile a fost in data de 21,in dimineata careia ,membrii de partid au fost imbarcati in autobuze pe care le gasisem deja parcate inauntru la prima ora. Oarecum socant pentru mine,care terminasem armata(facuta la scoala de ofiteri de infanterie in rezerva) de numai 3 ani, ca securistii luasera pozitii dupa niste traverse de beton stivuite la marginea pistei,dar cu spatele la iarba si cu fata spre noi. Eu am ramas in hala de montaj cu nemembrii de partid,doar seful de echipa a facut un drum pana acasa,pt a vedea cuvantarea Tovarasului. Omul a revenit bulversat la serviciu si ne-a spus ca la un moment dat,s-a auzit un vuiet puternic si niste sunete ca de impuscaturi.
Adoua zi,pe 22,toti muncitorii au iesit dimineata pe portile larg deschise(fata de Grivita Rosie,unde directorul a dat ordin sa fie sudate) si am pornit spre centru
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate   Astazi la 19:43

Sus In jos
 

Amintiri din epoca de aur....a cailor ferate

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 

 Subiecte similare

-
» Aparitia si dezvoltarea cailor ferate pe plan mondial
» Caile ferate din Basarabia
» Harta cu reteaua Cai Ferate Romane
» Pagini din istoria Căilor Ferate Române
» Caile Ferate Romane
Pagina 10 din 11Mergi la pagina : Inapoi  1, 2, 3 ... , 9, 10, 11  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-