Forumul pasionatilor de trenuri din România
Bine ați venit pe Forumul pasionaților de trenuri din Romania.
Sper ca ceea ce veți gasi sa va fie de folos!

Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  CautareCautare  ConectareConectare  InregistrareInregistrare  

Distribuiti | 
 

 Funicularul Schiel - Busteni

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Funicularul Schiel - Busteni   Dum Ian 12, 2014 3:21 pm

Nu stiu la ce capitol ar putea fi deschis subiectul asta pentru ca nu prea are legatura cu calea ferata dar m-am gindit sa il pun pe forum pentru ca poate se mai gasesc si altii interesati de asa ceva.
Pentru cine nu stia deja, fosta fabrica de hirtie din Busteni isi asigura la inceputuri materia prima dintr-o suprafata forestiera concesionata pe Valea Ialomitei, dincolo de masivul Bucegi. Pentru transportul lemnelor, la inceputul secolului al XX-lea a fost construit primul funicular din acesti munti, in lungime de 16km. Nu stiu exact cind a fost scos din uz pentru ca nu a fost un subiect care sa ma intereseza in mod deosebit insa recent am gasit pe Panoramio niste poze cu pilonii care au mai ramas, pe zona de abrupt a Bucegilor si chestia asta mi-a trezit curiozitatea. Urmele traseului se vad si acum in zona alpina, urmind o cale dreapta catre sud-vest de la cantonul Schiel (jepi/naturalistilor cum e el cunoscut). Traseul era aproximativ rectiliniu insa la un moment dat, aproape de Busteni, avea un cot (sau un unghi, in germana "winkel" iar in romaneste "vinclu"). Asa se explica denumirea acelui loc, trecut pe hartile turistice ca "la vinclu".
Ei bine, am facut rost prin amabilitatea unui coleg de o fotocopie a unui ziar din Busteni (numit "BUCEGII" numerele 6 si 7 din iulie/august 1911) unde sint prezentate mai in detaliu informatii despre aceasta "cale ferata aeriana", cum spun ei. Am transcris acest articol semnat de un anume I. Vasiloiu si am pastrat pe cit a fost posibil forma initiala, cu grafia vremii dar si cu stingaciile de exprimare ale autorului. Iata, in premiera in mediul digital, aceste rinduri scrise in vara lui 1911:

"CALEA FERATĂ AERIANĂ
Busteni-Valea Breteiului
Din instalațiunile industriale care se afla pe Valea Prahovei acea care atrage mai mult antentiunea publicului este Calea Ferată Aeriană, construită de către Fabrica de Hârtie C. et S. Schiel S-sorii și care, unind Buștenii cu pârâul Valea Breteiului din Dâmbovița, are o lungime de 17 km.

Construierea acestei căi ferate a necesitat aproximativ un capital de un milion și jumătate lei; însă munca intelectuală ce a depus-o inițiatorul acestei instalații valorează netăgăduit mai mult, având în vedere porțiunile foarte accidentate peste care a trebuit să se construiască, ceia ce pe mulți i-a făcut să se îndoiască de o bună reușită căci, după cum se știe, este construită peste munții Bucegi cari au, cred, o înălțime de 2000 de metri, aproape, deasupra nivelului marei și care fac parte din grupul celor mai prăpăstioși munți din lanțul Carpaților.

Cred că, chiar dintre d-nii acționari ai fabricei de de hârtie, n’au fost mai mulți ca 5-6 la început, cari să fi fost siguri de bună reușită a intreprinderei și cu toate acestea inițiatorul ei, d-l Samuel Schiel, al II-lea membru fondator al fabricei și Administratorul ei delegat, nu s’a descurajat ci, după un studiu profund de mai mult timp, ca unul ce posedă întinse cunoștințe tehnice, asigurându-se de reușită, începe lucrarea în luna Aprilie 1908. Această lucrare a durat pe distanța Busteni-Ialomita (Bolboci) până la 10 August 1909 când a venit în Bușteni primul vagonet încărcat; iar pe distanță Ialomita-Valea Breteiului a durat până în Octombrie același an. Din acest timp, se exclud lunile de iarnă Decembrie-Martie, în care nu s’a putut lucra nimic din cauza marei cantități de zăpadă ce a căzut în regiunea muntoasă și a gerului care era în Noiembrie de 25 l. Construirea acestei linii a executat-o casa I. Pohlog din Cöln a R. Germania, trimețând materialul necesar gata, pentru a cărei montare au venit un inginer șef, cu mai mulți monteri, tot dela această casă, oameni care de și de meserie și instalaseră asemenea linii în toate continentele, aproape, se mirau de înălțimile și prăpăstiile peste cari erau siliți să lucreze.

Socotind că nu voi plictisi pe Onor. Public cititor, găsesc necesar să dau câteva mici deslușiri asupra modului de construcție și funcționare al acestei linii, în raport bine înțeles cu cunoștințele mele.
Părțile esențiale din care se compune aceasta C.F. sunt: picioarele sau stâlpii și sârmele.

Picioarele sunt în număr de 207 din care 94 sunt făcute din lemne rotunde de brad iar 113 din fier, așezate după forma terenului, adică în locuri bune cele de lemn iar pe înălțimi și locuri accidentate cele de fier.
Aceste picioare nu șed pe pământ, ci au toate postamente de beton de care sunt fixate cu șuruburi mari, spre a nu fi mișcate din loc. Lucrarea postamentelor a fost încredințată antreprenorului de lucrări al fabricei d-l Pietro Dreossi care a executat-o cât se poate de bine, ceiace’i aduce laude.
Înălțimea picioarelor variază între 3-26 metri, după ondulația terenului și depărtarea dintre ele care este de la 30-675 m; astfel dela piciorul No. 21-22 la muntele Zănoaga, care este de 610 m, de la piciorul No. 82-83 la muntele Nucetu este de 675m și de la piciorul No.190-191 la Urlătoarea este de 660m.

Pe acești stâlpi sau picioare sunt așezate cele trei sârme: două fixe mai sus, groasă de 30-35 mm, iar alta umblătoare, mai jos, groasă de 26 mm, toate de oțel. Sârmele fixe sunt sprijinite pe picioare având subt ele niște bucăți scobite de oțel care permit alunecarea lor iar la capete au legate greutăți de beton sau putini cu piatră care permit întinderea sau lăsarea în raport cu greutatea care se afla pe ele. Pe aceste sârme merg roatele vagoanelor.

Sârma umblătoare se sprijineste la picioare pe roate mișcătoare și, cu toate că este o singură bucată, este formată din mai multe, unite la capete prin împletire, cu atâta măiestrie în cât chiar monterului care le-a împletit îi este greu să găsească locul. Aceasta sârmă transportă vagonetele care, fiind împinse cu forța din stațiune în timpul când linia merge, se prind cu ea prin ajutorul unui aparat automat așezat la ele și în stațiunea unde trebuesc descărcate se desprind singure, prin o mișcare contrarie a aceluiași aparat.

Pe toată întinderea acestei C. F. sunt trei stațiuni principale, luate după importantă și anume:
Stațiunea de mișcare Ialomita-Bolboci, situată pe malul drept al răului Ialomița, la o distanță – pe linie – de 12 km de Bușteni. În această stațiune este așezată o mașină cu abur (semi-stabila Ventil Steuerung) sistem Lenz Germania cu o forță de 150 H. P. care mișcă toată linia. Pentru transportarea acestei mașini a trebuit aproape un an de zile însă datorită priceperii d-lui Carl Gaugert, Directorul General al Exploatărilor de pădure ale Fabricei, a fost dusă intr’un timp relativ scurt și cu spese nu tocmai mari în raport cu locul și mijloacele de transport. Pe loc în Ialomița a fost montată de mecanicul-lacatus Stelian Mateescu, din atelierul Fabricei.
Modul de funcționare al statiunei de mișcare este ingenios prin simplicitatea lui dar nu-l pot descrie ca să fiu mai scurt posibil în expunere.

A doua stațiune este cea din Valea Breteiului, numită stațiune de încărcare pentru ca acolo se încarcă acum buștenii în vagonete.
Încărcarea se face în mod lesnicios cu ajutorul unor mașini speciale și pe două vagonete, câte unul la fiecare cap al buștenilor se pun 1-5 bușteni după grosime cu un cubaj de 1-2,20 m. c. ceiace ca greutate ar fi cam 600-1350 kilograme.
Cantitatea medie de bușteni ce se transporta zilnic cu această C. F. este de 400 m3 și iuțeala cu care merge este de 12 km. pe oră, astfel că unui vagonet, pentru a veni din Valea Brateiului la Bușteni și înapoi, îi trebuesc 2 ore și 50.

A treia stațiune este cea din Bușteni, numită stațiune de descărcare, unde dau jos buștenii din vagonete cu ajutorul unor mașini speciale, așezându-se în stive după lungimi și grosimi, de unde în urmă se distribuesc fabricilor de cherestea și celuloză, după valoarea materialului lemnos. Timpul cât funcționează linia anual este de 7 luni, Mai-Decembre, iarna fiind imposibil din cauza zapezei care împiedică circulația personalului însărcinat cu îngrijirea și astupa unele taeturi făcute în munții pe unde trece.

Personalul necesar pentru funcționare se compune din: un Mecanic șef de stație, un controlor, doi șefi de stație, un focar, 16 lucrători în stațiuni pentru prinsul și darea vagoanelor pe linie, 32 lucrători la încărcarea și descărcarea vagonetelor și 5 ungători cari îngrijesc linia și supraveghează bunul mers al ei, așezați la anumite puncte. Mecanicul, controlorul, șefii de stație și focaru sunt salariați lunar și pe tot timpul anului, căci iarna când linia nu merge, se ocupă cu reparațiunile ce trebuesc făcute.

Lucrătorii sunt recrutați dintre acei cari au lucrat la instalare că monteri germani și sunt plătiți cu 3-3,5 lei pe zi, primind în plus 1 kgr. mălai și beneficiind de înlesnirile acordate de casa de bolnavi și ajutor a fabricei pentru cazuri de accidente și boala în schimbul sumei minime de 2 la sută a li se reține din salarii.

Scopul pentru care s’a făcut această mare instalație industrială care a cerut sacrificii destul de mari este ca să se poată transporta materialul lemnos ce se găsește în pădurile seculare numai de molift din valea Ialomiței și Breteiului. Trebue știut însă că deși sunt destule păduri acolo, costa foarte mult metrul cub de buștean adus aici căci porțiunea ce s’a luat de la stat în întindere de 490 Ha 2000 m. p. costa lei 2200 Ha. Aproximativ și având în vedere că maximul de producțiune al unui Ha. este de 460 m. cubi, costa m. c. de buștean brut – în picioare – aproape 5 lei.

La această sumă adăogând fasonarea și aducerea lor la stația de încărcare 5 per m3, partea din anuitatea anuală de amortisment – care este de 210.000 – la metru cub 5 lei, personalul de mișcare, materii pentru uns și reparațiuni încă 2 lei ne dă un total de 17 lei costul unui m. c. buștean adus jos și cu toate acestea materialele prime ce se scot din acești bușteni se vând cu prețuri destul de convenabile.

Cu această C. F, pe lângă bușteni și lemne de foc, se transporta și alimentele necesare personalului – în vagonete speciale – și are și un vagonet cu o pompă de ulei care unge zilnic sârma fixă și care de multe ori cere ca să meargă în el controlorul spre a observa buna funcționare a pompei și starea liniei.

Pentru personalul de serviciu trebue neapărat permisiune din partea patronilor ca să călătorească cu linia și aceasta se acordă numai în cazuri excepționale și pe răspunderea persoanei care solicită permisia. Pentru persoane streine este oprită cu desăvârșire și șefii de stațiuni au ordine severe pentru aceasta.

Mulți dintre Dv. se vor întreba, cum este cu putință să facă un om un asemenea voiaj? Cu toate acestea – ca unul ce l’am făcut de 5-6 ori – sunt în măsură să vă spun că nimic nu poate fi mai plăcut ca o călătorie cu linia aeriană din Bușteni la Bolboci sau Breteiu căci modul cum este construită și cum funcționează inspiră destulă încredere unui om cu curaj ca să meargă fără teamă.

Nu se poate asemăna cu nimic în frumusețe vederea panoramică ce coprinde cineva cu privirea, găsindu-se intr’un vagonet pe linia aeriană, la o înălțime de 3-100 metri dela pământ și la mijlocul unei distanțe de 5-600 metri între doi stâlpi și care vedere îl face să nu se gândească de fel că este suspendat la o așa mare înălțime, pe o simplă sârmă de unde pădurile ce acoperă pământul i se arată ca o grădină cu arbuști. Mie cel puțin mi-au făcut o așa impresie voiajurile cu linia aeriană și dacă vre-unul dintre Dv. stimați cititori și cititoare, se indoesc de cele spuse, vă invit să faceți un drum de probă, dar sunt sigur că nu veți putea, căci este oprit și prin urmare nu va rămâne de cât să vă închipuiți că fiind în locul meu l-ați făcut, gustând plăcerea unei asemenea călătorii.

I. Vasiloiu "

Iata si reconstituirea aproximativa a traseului in Google Earth:



Sint o multime de alte poze interesante pe internet insa nu le mai pun aici ca sa nu se irite genul ala de persoane "autori" ale caror drepturi sint incalcate.

Se pare ca era si un traseu folosit de angajatii funicularului dar nu stiu in ce stare mai e. O sa ma interesez si eventual sa parcurg cit mai mult din el pentru a vedea ce a mai ramas, a carta si fotografia (cind si vremea o va permite).
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Mier Iun 22, 2016 3:10 pm

Iata ca in sfirsit am reusit sa parcurg o parte din acest traseul de sub funicular. El nu e altul decit renumitul "Jepii Mari", marcat cu triunghi albastru. Din pacate am fost cam contra cronometru si nu am putut sa fotografiez si sa explorez cum trebuie tot ce doream dar macar data viitoare stiu unde sa caut. Cele mai interesante obiective sint linga Busteni.
Atasez din nou imaginea din Google Earth cu traseul complet al acestui funicular:



Ca sa vedeti detaliile din imaginea satelitara de pe tronsonul central (Bolboci - Piatra Arsa - Cantonul Schiel (alias Jepi/ casa naturalistilor) - La Vinclu) e suficient sa porniti de la acest reper 45°23'4.97"N/25°29'46.14"E si sa urmariti directia de 226,3° spre Bolboci respectiv 46,3° catre Busteni. Acel reper e locul unui fost pilon mai solid, dotat cu o instalatie de reglare a tensiunii in cablu, cu contragreutati.

Se pot vedea niste deblee in apropiere de Bolboci, linii de brazi mai tineri si o multime de fundatii de stilpi.

Iata si citeva poze de pe traseu. Aici avem o fundatie tipica, de beton, in apropiere de Busteni:



Tot pe acolo, in zona numita "La vinclu", se gasesc citeva structuri atipice si niste gropi cu aspect de fintina, cu bordaj din zidarie de piatra. Nu sint fintini ci erau facute pentru a permite miscarea verticala a contragreutatilor folosite pentru reglarea tensiunii in cablu. Contragreutatile sint inca acolo, facute din piatra, in forma de disc si cu diametrul comparabil cu al "fintinilor". Nu am facut poze pentru ca ma grabeam sa il prind pe colegul de drumetie care are bunul obicei de a ma lasa in urma... Nu-i nimic, o sa mai merg odata special, preferabil singur si eventual toamna, sa nu ma incurce frunzisul des.

In apropiere de punctul numit "la mese" apare acest stilp:



Si urcind putin, ajungem in golul alpin unde gasim acesti stilpi:





Urcind in continuare, pe portiunea numita "la scari", ajungem in zona de jnepenis si aruncam o privire in jos. Acesta e tronsonul cel mai periculos din traseul turistic si pentru protectie au fost instalate cabluri de otel (recuperate de la funicular) fixate de stinca prin intermediul unor bucati de sina de cale ferata.



Dincolo de cantonul Scheil e numai platou si jnepenis, nu a mai ramas in piciare nici un stilp, sint numai fundatii. Oricum, cred ca aici erau stilpi de lemn dupa cum spune si autorul textului din 1911.

Pe traseul pina aici am mai intilnit si vechile cabluri, atirnate prin copaci. Sint intr-adevar de doua tipuri: unul cu suprafata neteda, cu toroane de forma speciala (nu mi-am dat seama daca era triunghiulara sau poligonala) si celalalt cu suprafata rugoasa, cu toroane de sectiune circulara. Cel neted banuiesc ca era fix si folosit drept cale de rulare pentru rotile vagonetelor si era montat sus, pe cele doua patine de pe stilpi iar cel "tip funie" era cablul de tractiune, conectat de fiecare vagonet. Vagonetii treceau prin spatiul dintre acele roti de pe stilp cu "fluturasi" si patinele de sus. In momentul in care vagonetul era la mijlocul distantei intre doi stilpi, cablul de tractiune se lasa sub actiunea propriei greutati si ar fi frecat necontrolat de stilp. De aceea s-au prevazut acele roti cu "fluturasii: de ghidaj. Am gasit o poza cu un funicular similar din Suedia ca sa vedeti cum functiona sistemul:



Jos in Busteni, in apropiere de actuala statie de telecabina, era un spatiu unde bustenii adusi cu funicularul erau triati si transportati mai departe catre fabrica pe calea ferata ingusta, cu celebrele locomotive electrice.

Iata cum e figurata aceasta cale ferata pe hartile 1:25.000 (cu negru):



O parte din cladirile de acolo:





Linga aceasta cladire se mai vedeau pe alocuri traverse de lemn. Urcind de pe strada Telecabinei catre Manastire, interceptezi fostul traseu al acestei cai ferate. Nu e evident, dar cu putina atentie se poate observa. Alta relicva, tot de prin zona este aceasta, locul unde era fixat un stilp de lemn pentru linia telefonica:



Cum va spuneam, o sa mai merg pe acolo si o sa revin cu un reportaj mai coerent.
Sus In jos
c o r v i n
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2565
Varsta : 40
Localizare : Hunedoara
Reputatie : 4367
Data de inscriere : 16/10/2013

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Joi Iun 23, 2016 12:05 am

Foarte frumos și foarte interesant! Cool Felicitări, așa prezentare..., mai rar pe aici în ultima vreme!! Smile Să ai spor și la următoarea ta incursiune în această zonă!! Smile
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Joi Iun 23, 2016 11:30 am

Multumesc abere
Ma intreb daca or fi pe undeva intr-o arhiva planurile acestei instalatii. Ar fi interesant sa faca cineva care se pricepe o copie la scara - functionala - si sa o expuna pentru a fi vazuta de public.
Au demolat fabrica dar cred ca s-ar mai putea amenaja o mica sectie de productie artizanala a hirtiei, vizitabila, un fel de fabrica/muzeu. Ar fi un punct de atractie, un motiv in plus pentru a vizita Busteniul si o dovada de respect pentru activitatea care a dat nastere orasului si l-a tinut in viata timp de un secol.

Cred ca sint destui oameni in tara asta interesati de istoria industriala si un lant de muzee de acest tip pe Valea Prahovei ar avea destui vizitatori. Mai sint cladiri interesante in Azuga (fabrica de produse refractare, postavaria), in Sinaia (Mefin, uzina electrica) si in Comarnic (ce a mai ramas din fabrica de Ciment).
Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 3641
Reputatie : 4627
Data de inscriere : 16/07/2014

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Joi Iun 23, 2016 11:50 am

Ma gindesc cu ce greutati au intins firele pe coclaurile alea.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Joi Iun 23, 2016 3:22 pm

Sint criminal de grele, am miscat unul si parea de plumb. In plus, mai e si rigid. Cred ca instalarea s-a facut cu un fir de lansare, mai subtire si mai flexibil, lansind cablul purtator de la statia de sus, de la 2000m. Ma intreb cum au transportat rola de cablu pina acolo, cu mijloacele vremii.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Sam Noi 19, 2016 11:39 pm

Iata ca dupa doua drumetii la Busteni, am in sfirsit citeva fotografii mai bune si detalii interesante despre funicular si calea ferata industriala de acolo.

Cum va spuneam, pe platou nu mai exista decit fundatiile. Aici sintem aproape de punctul de care va vorbeam, stilpul cu instalatie de tensionare aflat linga cantonul Schiel. Se observa prin jnepenis traseul funicularului, pe directia 226,3° spre Bolboci. In dreapta e cabana Piatra Arsa:



Aici ne uitam in partea opusa, spre Busteni:



In locul acela incadrat de mormanele de pamint se gasea punctul de tensionare:



Spre deosebire de omologul lui de jos, greutatile de aici sint mai simple, adica niste pietre puse intr-o galeata mare:



Citiva pasi mai incolo, spre canton:



In aceasta excavatie nu mi-am dat seama ce a putut sa fie. Judecind dupa resturile de lemn de acolo, as zice ca ar fi fost o mica platforma facuta din busteni:





Se arata si cantonul Schiel:



Trecem de el si incepem coborirea:









Ajungem si "la scari" unde va spusesem ca pentru siguranta turistilor s-au instalat cabluri refolosite de la funicular. Acesta era cablu de tractiune:







Evident, cablul e fixat in niste stilpisori facuti din ce altceva decit sina ( ST. I. B.):



Oare unde o fi fost fabricata? Initialele acestea nu imi suna cunoscut. Sina e recuperata - banuiesc - de la calea ferata a fabricii. E destul de firava, pe masura sarcinilor transportate:



Traseul pare infricosator in poza dar in realitate nu e chiar asa:



Ca fapt divers, si pe traseul vecin - Jepii Mici - exista sina pe post de stilpisori:





Nu sint singurele locuri din Busteni unde sina a fost folosita si pentru altceva. Iata si aductiunea de apa de la Urlatoare:



Nu ar fi de mirare pentru ca sistemul de alimentare cu apa al orasului este - cred - construit chiar de Fabrica Schiel. Mai corect spus ar fi ca orasul a ajuns sa se alimenteze de la fabrica si nu invers pentru ca fabrica a creat orasul.

Inchid paranteza.

Ajungem si la stilpii pe care i-am fotografiat si in excursia anterioara dar de data asta avem lumina mai frumoasa:







Iata si cablul de sustinere de care va povesteam ca are suprafata exterioara neteda fiind alcatuit din toroane cu profile diferite:











Pina jos nu am mai intilnit nimic ce sa nu va fi aratat deja in afara de "fintinile" pentru greutatile sistemul de reglaj al tensiunii in cablu de "la Vinclu".



Ultima editare efectuata de catre TVlad in Dum Noi 20, 2016 12:09 am, editata de 1 ori
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Dum Noi 20, 2016 12:05 am

Cum spuneam, funicularul nu ducea direct la fabrica si se oprea pe un platou amenajat putin mai sus de actuala statie de telecabina. Aici probabil ca bustenii sufereau niste prelucrari suplimentare si erau pe urma transportati jos in oras pe calea ferata ingusta.





Pe acest platou nu am reusit din pacate sa gasesc fundatia ultimului stilp al funicularului. Sint doi candidati dar nici unul nu m-a convins:

Asta e unul:



Si celalalt:



Mai e ceva aici dar par sa fi apartinut de punctul termic, sa fi fost fundatiile pentru un cos de fum:



Cladirea ce cred ca gazduia birourile conducerii:





Era frumoasa si bine construita, e pacat de ea. Ar putea fi usor restaurata.

Muncitorii stateau in aceste constructii mai modeste, modificate intre timp de fiecare, dupa posibilitati:



Acum sa pornim in jos, pe traseul caii ferate. Traseul marcat pe harta militara e imprecis:



In realitate e asa:



Prima portiune a traseului e ocupata acum de o conducta de apa:



Putin mai jos gasesc un rest dintr-un stilp de lemn pentru catenara:



Pe fostul terasament este acum poteca:



Alt rest de stilp:



Si o traversa:





Are chiar si crampoane:



Ma apropii de intersectia fostului traseu cu poteca ce duce la manastire:



Privire in urma:





Intersectia:



In curba strinsa spre stinga este inca un rest de stilp:



Coborirea continua:



Privind in urma:



Intersectez iar poteca de la manastire:



Mai departe:



Urmeaza o noua curba, spre dreapta:



Mai departe:





Privind inapoi, in sus:





Paralel cu calea ferata exista si o conducta de apa si o retea de hidranti. Stiam ca proprietarii fabricii se fereau de incendii si de asta au folosit locomotive electrice dar nu ma gindisem ca au dotat cu hidranti chiar si linia ferata. Este un model frumos, facut de cunoscuta fabrica Rieger din Sibiu.

A treia si ultima intersectie cu poteca manastirii:





Aici terasamentul a fost rupt de o ploaie mai abundenta:



Mai departe:



Inapoi:



Si in final:



Asfaltul drumului national are niste discontinuitati in dreptul portii fabricii, semn ca a fost turnat probabil peste blocurile de beton instalate acolo pentru calea ferata:



Poarta cu o borna "CFR":

Sus In jos
c o r v i n
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2565
Varsta : 40
Localizare : Hunedoara
Reputatie : 4367
Data de inscriere : 16/10/2013

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Dum Noi 20, 2016 9:19 pm

Dacă da prima prezentare spuneam că e foarte frumoasă și interesantă..., acestea din urmă ating și trec (de) pragul excelentului!!Cool
Felicitări!!Smile
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member


Numarul mesajelor : 2023
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 4655
Data de inscriere : 16/01/2010

MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Lun Noi 21, 2016 1:22 pm

Multumesc pentru aprecieri Smile
In ultimii ani nu am mai avut timp pentru reportaje, fiind prins cu alte treburi, mai de familist Smile dar profit de cea mai mica pauza pentru a recupera.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Astazi la 2:22 am

Sus In jos
 

Funicularul Schiel - Busteni

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 

 Subiecte similare

-
» Funicularul Schiel - Busteni
» Filmare din tren in luna aprilie 2009 pe M300 intre Cluj Napoca si Oradea
» Bușteni (300)
» Secții desființate
» Mersul Trenurilor 2014-2015 Softrans
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-